Muzica electronica, in prag de faliment?

Haideti sa facem un mic exercitiu de imaginatie.

Daca luam in considerare evenimentele care au loc in ultima perioada in muzica electronica, gandurile pesimiste ne inunda creierul.

In acest material plecam de la premiza ca muzica electronica se produce si se mixeaza din pasiune pentru muzica, si nu pentru bani.

Asadar, esti un producator talentat, care iubeste sa faca muzica. Iti cumperi cele necesare pentru a produce (un laptop, pc, un soft de muzica, ceva echipamente analogice daca ai nevoie si eventual ceva VST-uri), drept urmare, iti faci un studio. Apoi, produci muzica.

Urmatorul pas: lansezi muzica la o casa de discuri, sa presupunem medie. Apoi, astepti cumintel cifrele vanzarilor. Ca, vorba aia, esti curios sa vezi cati oameni au considerat ca munca ta trebuie rasplatita prin bani. Intr-un caz fericit, cifrele te multumesc, si apoi incepi sa cresti la nivel international.

Urmatorul pas: iti dai seama ca iti place atat de mult muzica, incat vrei sa te faci si DJ, si asa, pe baza release-urilor si a popularitatii ca producator, primesti giguri ca DJ, si cateodata chiar giguri ca producator, prin live-act. Si asa, cercul se inchide.

Acesta este cazul 1. Cazul 2 este si mai simplu si in ultimii 10 ani, cel mai intalnit: esti deja DJ, dar pentru a avea giguri, trebuie sa ai piese lansate.

Si asa, ajungem la punctul 1 al punctului 1, si investesti in aparatura de studio pentru a produce muzica, pentru a lansa muzica, pentru a deveni cunoscut si pentru a face rost de giguri, evident, pentru a arata lumii viziunea ta muzicala. Chiar si in aceste conditii legea de functionare ramane in picioare: muzica se face din pasiune, si nu pentru bani.

Banii au fost mereu doar o simpla modalitate prin care sa-ti sustii pasiunea pentru muzica. Dar, ce se poate intampla in conditiile in care nimeni nu mai cumpara muzica?

Aici intervine exercitiul de imaginatie.

Sa presupunem ca artistii care astazi inca isi permit sa intretina studiouri scumpe nu mai au niciun fel de venit. Vanzarile scad, si scad intr-un ritm alert si periculos, multe cluburi se inchid din cauza recesiunii, si asa intr-un viitor apropiat, sute de mii de DJ se vor lupta pentru cateva sute de cluburi.

Deja cand spui ca esti pe locul 1 la vanzari pe un site ca beatport inseamna doar ca nivelul tau de popularitate este crescut, nu ca intr-adevar ai produs bani cat sa-ti platesti chiria studioului pentru trei luni, si in niciun caz nu inseamna giguri asigurate in urmatoarele trei luni.

Inseamna doar ca oamenii au auzit de tine. Inseamna ca, daca iti cauti release-ul pe un site de torrenti, vei constata ca a fost descarcat de mii de oameni, poate chiar sute de mii de oameni. Inseamna ca hrana spirituala a venit, oamenii te iubesc, te plac, ai avut succes si esti recompensat pentru munca ta. Insa, hrana materiala lasa de asteptat.

Radiohead au vrut sa schimbe lumea lansandu-si albumul pe net, contra unui pret stabilit de fiecare cumparator in parte. Si da, au schimbat lumea, mai exact, din ce in ce mai multi producatori au abordat aceasta metoda, insa cati oameni chiar au dat bani pe aceste albume, si cati dintre ei au dat o suma onorabila, care sa acopere macar cheltuielile de productie ale unui disc (studio, vocalisti, mastering, promo, PR, artwork coperta, etc)?

Daca analizam situatia tragica a muzicii electronice actuale, nu ne putem gandi decat la ce viitor ar putea avea.

Oare multi producatori se vor orienta catre alte meserii din simplul motiv ca situatia financiara nu le mai permite sa intretina o astfel de cariera? Oare alti artisti vor alege sa mearga pe un drum al popularitatii exagerate doar pentru a putea ramane in industrie, si vor face compromisuri de imagine, muzica si atitudine?

Pana la urma, cum e mai bine? Sa avem o multime de artisti care suna la fel, scot aceleasi piese, aleg sa mearga pe acelasi drum, sau sa nu avem niciun fel de artist?

Pentru artistii tineri si talentati, calea spre recunoastere mondiala este pavata cu compromisuri, renuntari la principiile de baza care i-au determinat sa urmeze calea muzicii si asta pentru ca din ce in ce mai putine case de discuri si mai putine agentii de impresariat si management aleg sa promoveze artisti noi, in detrimentul celor deja consacrati, pentru ca mereu a fost o probleme de alegeri; si niciodata artistii nu se pot bucura de acelasi nivel de promovare.

Daca ne gandim logic si la rece, ce artisti internationali au razbatut in ultimii 10 ani asa cum o faceau inainte nume ca The Chemical Brothers sau Daft Punk? Ce artist de muzica electronica a mai atins nivelul de "superstar" pastrand, totusi, un sound 100% electronic. (Asta pentru a evita raspunsul David Guetta).

Cum va arata lumea muzicii electronice peste inca un deceniu fara artisti care sa se evidentieze, care sa scrie istorie si care sa castige atat de multi bani incat sa-si permita sa-si ridice propriile piramide sau cuburi?

Cum va arata industria muzicii electronice in conditiile in care doar in ultima saptamana patru cluburi din Londra sunt in pericol de a fi inchise, iar in Romania multe cluburi resimt intens criza economica, fapt valabil pe plan mondial?

Cu atatea minti sclipitoare in industrie, cum de nimeni nu e capabil sa vina cu o idee salvatoare in ce priveste vanzarea de vinil, vanzarea de discuri si vanzarea de mp3?

Avand in vedere ca nicio modalitate de pana acum nu a sporit vanzarile de muzica in muzica electronica, se poate ca drumul pe care am pornit acum sa fie drumul final?

Dar, daca privim partea optimista a problemei, toata aceasta criza in care ne aflam poate duce la o selectie naturala, si vor ramane doar cei cu adevarat importanti. Poate, aceasta selectie va curata tot ce inseamna "umplutura" in muzica electronica, iar toti cei care traiesc cu impresia ca a fi DJ si producator inseamna sa ai doar femei, droguri, bautura si popularitate, vor realiza ca mai ai nevoie si de munca.

Poate, peste 20 de ani, marile case de discuri nu vor mai arunca demourile in dispret, micile care de discuri cu pretentii de mari case de discuri nu vor mai merge pe principiul "imi lansez doar prietenii", iar casele de discuri independente vor avea parte de o expunere onorabila.

Preferam sa fim optimisti, dar cu o doza de realism.