Interviu imaginar cu un promoter roman

Interviurile imaginare sunt singurele lucruri care mai aduc un zambet pe fata unei populatii umbrita de griji, de salarii mici, de preturile mari de la evenimente si de aspectul fizic al bodyguarzilor. Va prezentam un interviu cu un promoter din Romania; daca este imaginar, inseamna ca esti si exclusiv.

Beat Factor: Salut. Ce ai dori sa fii intrebat si ce nu pe parcursul acestui interviu imaginar?

Promoterul: Salutare si multumesc ca v-ati facut timp sa-mi vizitati biroul. Inainte de toate, doriti o cafea, un ceai, un suc, o bere? Avem Heineken sau Peroni, sunt singurele marci carora le putem face reclama.

Beat Factor: Nu, o cafea este ok. Revenind

Promoterul: Asa. Da, nu vreau sa ma intrebati nimic legat de cati bani castig eu si firma mea, ce vedete mondene vin la petrecerile organizate de noi, de ce suntem comerciali sau din astea. Eu zic mai bine sa vorbim despre muzica; la urma urmei, interviul este pentru un site de muzica, nu?

Beat Factor: Nu, e un site dedicat clubbing-ului romanesc si strain, si unul din cele mai importante portaluri de masini tunate de la noi. Asadar, cum vedeti dvs scena clubbing din Romania?

Promoterul: O vad cu aceiasi ochi cu care o vedeam si in urma cu trei ani, cand am pus pe picioare acest proiect; sau afacere mai bine zis. Scopul firmei mele nu este unul comercial, insa iti dai seama ca imi doresc sa castig si eu o paine din chestia asta. Tot vad ca e la moda asta cu cluburile, cu DJ-ii, cu DJ-itele topless, si am zis ca ar trebui sa ma bag si eu in ceva de genul acesta.

Beat Factor: Pe ce criterii va selectati Djii care vin sa mixeze la petrecerea organizata de voi?

Promoterul: Pai trebuie sa fie DJ-i cunoscuti si care sa aduca lume la club. Fara asa ceva nu poti face nimic in aceasta afacere. Fie pornesti impreuna cu cativa drogalai si lumea stie ca la evenimentele tale gaseste cam orice in aceasta materie, fie te apuci de adus DJi de top zece.

Beat Factor: Care top?

Promoterul: Topul acela cunoscutCum ii ziceCum ii zice ma? (n.r.: il intreaba promoterul pe subalternul care intre timp aduse o cafea si o bere rece, desi era 10 dimineata).

Omul cu-cafeaua: DJ Mag sefu.

Promoterul: Asa, DJ-ii din DJ Mag. Eu ma consult oricum cu astia micii de pe aici; ei asculta mixuri, cauta DJ-i, vorbesc cu lumea, stiu ce se poarta si ce nu. E ca in moda, stii tu.

Beat Factor: Dar dumneavoastra ce muzica ascultati?

Promoterul: Mie imi place sa ascult radio. De obicei ascult stiri foarte mult, ma intereseaza ce se intampla in fotbal, in politica, in basket, poate mai e vreo greva la metrou, mai arde vreun club cevaStii tu, vorba aia, un om informat este un om puternic.

Beat Factor: Nu va contrazic aici. Revenind, cam cum vedeti scena clubbing din Romania?

Promoterul: Cum spuneam, cred ca la noi lucrurile au inflorit foarte mult in ultimii trei patru ani. Se asculta trance, se asculta minimal, se asculta drum and bass, se asculta funk, disco. De toate. Si exista multi DJi interesati sa vina in Romania. Le place la noi pentru ca avem femei bune si bautura ieftina, cazare ieftina, totul ieftin. Plus ca romanul e ospitalier cand stie ca esti roman; e atitudinea aia, domlee strain, tre sa ne purtam frumos cu el. Si asta e in avantajul nostru, iti dai seama.

Beat Factor: Cum organizati dumneavoastra o petrecere?

Promoterul: La mine petrecere inseamna tot munca; deci sa excludem acest termen. Sa nu-l mai folosesti in prezenta mea, te rog. Si vezi ca trebuie sa stiu si eu ce apare pe site-ul ala. Revenind, o petrecere arata in felul urmator: chemam DJ-ul, ii aranjam hotel, il combinam cu alti promoteri din alte orase, sa iesim mai ieftin la pret, mai negociem daca se poate, daca nu e un raspuns favorabil din partea publicului, asta e; insa de cele mai multe ori ne tinem de cuvant cu Djii care vin la noi si nu dam tepe. Ne luam in deschidere un DJ roman care sa faca treaba si la care sa vina lumea, chiar daca nu a auzit de DJ-ul strain. Apoi totul se deruleaza dupa modelul standard: DJ-ul vine, un bucatar ii cara discurile, uneori il mai ajut si eu chiar. Intra, mixeaza, sta, mixeaza, se imbata, si apoi il ducem in camera de hotel. A doua zi cam asta e.

Beat Factor: Va pasa vreun pic de muzica electronica in Romania? Ati vrea sa se diversifice?

Promoterul: Pai ce are acum? Ce nu-ti place tie la clubbing-ul de la noi?

Beat Factor: Nu vorbim de faptul daca imi place mie sau nu ceva. Doar va intrebam.

Promoterul: Normal ca-mi pasa. Stii cum e, chiar daca pe mine ma doare-n cot, lumea trebuie sa stie ca-mi pasa. Pentru mine banii sunt mai importanti decat muzica. Nu trebuie sa fii cult sau mai stiu eu cum ca sa faci petreceri marfa. Mai ales ca la multe petreceri de-ale mele a doua zi aia nici nu mai stiu mare lucru din ce s-a intamplat acolo.

Beat Factor: Pai poate ca e muzica proasta

Promoterul: Si cine decide asta? Tu?!?!?!

Beat Factor: Nu; publicul, fireste

Promoterul: Omule, trebuie sa intelegi tu si cititorii tai ca nu poti sa faci nimic in viata dac anu iei in considerare si partea financiara. Trebuie sa arati ca-ti pasa doar de fatada, sau poate ca tie chiar iti pasa. Pe mine unul nu ma intereseaza in mod deosebit. Asta nu inseamna ca nu sunt si promoteri la care le pasa. Oricum, eu sunt destul de mic si mai am mult pana sa ajung acolo, sus, pe sticla.

Beat Factor: Cam cat mai aveti?

Promoterul: Pai cativa ani, iti dai seama. Nici macar aparatura calumea pentru artisti nu am, sa fie a mea. Sunt inca o firma mica, insa in cativa ani voi creste. Iar Djii mei promit multe.

Beat Factor: Toti Djii promit multe si realizeaza putine. Mai ales aceiasi DJ care vin de cativa ani mereu la noi.

Promoterul: Pai ce au astia? De ce sa risti cu altceva nou, cand ai asigurat un venit, cat inca mai merge? Sau tu esti cam batut in cap?

Omulcu-cafeaua: ranjeste in mod tacit, fericit ca seful lui s-a impus inca o data. Seamana mult cu un anume sofer de la Metrorex, care de cele mai multe ori l-am prins in tura de seara, inspre Titan.

Mai vorbim cateva minute despre Djii romani si straini, insa nu intra niciunul in detalii. Si pentru ca discutia nu duce nicaieri, ne oprim aici.


PS: In poza, scaunul directorial este gol, pentru ca interviul este imaginar.