Hai sa ne plictisim

Oamenii sustin ca arta tine strict de gust. Nu exista bun sau prost, exista doar imi place sau nu. Contrar acestor afirmatii, si in arta se poate vorbi despre ceva facut bine, care nu place, sau ceva facut prost, dar care place tuturor. In special cand vorbim despre muzica; ca doar asta ne e domeniul.

Cand iti cumperi un obiect, te uiti mai intai la cat de mult ai nevoie de el si pentru ce iti trebuie. Daca vrei sa-ti iei un scaun, te gandesti la cat de rezistent e, cat de mult o sa tina la trante si pozitii suspecte in care vei sta in el, si apoi la design. Realizezi ca acel scaun e bun, rezista ani de zile, poti sta in el tu si alti zece prieteni, dar nu-ti place cum arata, pentru ca tu-l vrei negru, iar el e roz. Nu-ti poti cumpara un scaun roz, ca nu esti nici femeie, si nici poponar. Atunci, ii recunosti calitatea si durabilitatea, dar nu-i recunosti designul, ca nu e pe gustul tau. Cand designul e bun, atunci poti sa intri intr-o controversa cu tine insuti: arata bine, e negru, e piele moale, fina, arata incredibil, doar ca e cam prost, ca daca iti sare animalul de casa pe el mai dur, ramai fara scaun, si atunci trebuie sa treci din nou prin tot procesul de cautare a unul scaun rezistent, durabil si care sa arate bine.

Asa e si cu muzica. Contrar ideilor cum ca muzica tine de gust, muzica tine de cat de buna sau proasta e. Tu crezi ca muzica pe care o asculti e buna, pentru ca iti place, dar nu realizezi ca iti place doar designul, si ca acea muzica nu are un fundament solid, pentru ca daca animalul de casa se va urca pe ea mai brusc, va cadea. Ochii te fura de la adevar. Cand un lucru e prost, e prost, chiar daca e frumos colorat. Fie ca-ti place sau nu asta, in ultima perioada, muzica a devenit proasta. Pentru ca toata lumea face muzica, si nimeni nu stie sa faca muzica. Incepand cu tot felul de impostori din noul val de artisti si terminand cu producatorii odata buni, si acum prea plictisiti de viata ca sa mai arunce vreun gram de efort in munca lor.

Intr-o lume complet plictisita, nu poate iesi decat o muzica plictisita. Nu plictisitoare, ci plictisita. Plictisitori sunt oamenii care fac muzica.
Mergi in club, dansezi, bei, te rupi, mai dansezi, nu simti cand se schimba piesa, te plictisesti, nu vorbesti cu nicio fata pentru ca si ele-s plictisite, DJul e plictisit, ca pune aceeasi muzica tot timpul, si deja stie pe de rost tot ce urmeaza, toti din jurul tau sunt plictisiti si se imbata pana la rupere crezand ca asa nu s-au plictisit, ci s-au distrat. Ajungi acasa, te plictisesti. Iesi in oras, te plictisesc oamenii din jur, care-s plictisitori si plictisiti, bei o bautura naspa, fumezi niste tigari oribile, care o sa te si omoare, mananci o mancare naspa. Te intorci acasa, te uiti la un film plictisitor, te culci plictisit. Te duci la un job plictisitor. Dar nu realizezi asta, nu-ti dai seama, tu crezi ca ai o viata foarte activa. Crezi ca daca iesi weekend de weekend in club si asculti aceeasi DJ, aceeasi muzica, bei aceeasi bautura, vezi aceleasi fete, faci ceva iesit din comun. Oamenii sunt plictisiti. S-a inteles?

Tara asta are cativa DJ, sau asa crede lumea. Tara asta are cativa DJ pe care ii promoveaza toata lumea si sunt mult overrated. Mult prea overrated. Promoterii cred ca daca aduc ceva nou lucrurile nu vor merge. Lumea are nevoie de ceva NOU, pentru ca lumea e plictisita de ceea ce are, dar se complace pentru ca nu i se ofera altceva. Mai exact, o lume de lasi si de oi care se lasa controlata de niste baieti care-si deschid portile cluburilor si o lasa sa bea bere la pret triplu. Muzica a fost intotdeauna un lucru minunat, oamenii sunt cei care au distrus-o si au trasformat-o intr-o industrie esuata si ratata. Muzica electronica a devenit un monument de plictiseala din cauza noului val de asa zisi DJ si producatori rasariti de cine stie unde. Nu e de mirare ca Daft Punk stau ascunsi linistiti in piramida, nu vor sa mai vanda nimic nimic nimanui, pentru ca nimeni nu mai merita, si ofera acelasi show de 5 ani, iar toti il primesc si inghit fara sa comenteze.

Punctual, tara asta se invarte, muzical vorbind, in jurul acelorasi oameni plictisitori si plictisiti care cred contrariul despre ei. E ca un scaun prost cu infatisare frumoasa: PLICTISITOR! In ziua in care oamenii vor pune piciorul in prag si vor dansa pe ceea ce vor, nu pe ceea ce li se ofera, atunci o sa fie distractiv.

Ce pacat ca la nivel mondial, oamenii se rup cu plictiseala, nu cu muzica. Ce pacat ca am ingropat un sentiment si o stare de bucurie sincera. Am dat toate astea ca sa crestem buzunarele unor indivizi asa zisi DJ care ne plictisesc, ne pacalesc, ne imbata si ne trimit acasa mai plictisiti decat eram, crezand ca, de fapt, ne-au distrat.

Muzica a fost mereu o industrie in care cel mai popular castiga, pacat ca acum muzica a devenit o industrie plictisitoare, in care castiga cel care pacaleste, minte si imbarliga mai mult, nu cel capabil sa distreze o masa de oameni.

Muzica moare incet incet. Raman doar fee-urile aruncate de voi in buzunarele lor.