Trei cantece de Craciun pe care nu vrem sa le auzim niciodata

Ne place Craciunul. Ne plac synth-urile. Deci, logic ar fi sa ne placa piesele de Craciun facute cu synth-uri, nu? WRONG! Din pacate, puterea sintetizatoarelor in mainile cui nu trebuie se transforma intr-un fel de The Dark Side of the Force. And we do not want that, do we Paul? No, we don't Luke!

Ca tot a trecut Craciunul, ne putem plange in voie de piesele de Craciun pe care nu am vrea sa le mai auzim niciodata. Nu anul viitor, nu peste doi ani, ci niciodata. Din pacate, nu putem spune asta si despre Fuego sau Hrusca. Ei sunt nemuritori. Sunt Chuck Norris-ul colindelor.

Incepem cu Wonderful Christmas Time a lui Paul McCartney, care imbine versuri demente, cheesy synth-uri, jingling bells si voci de copii, toate asamblate intr-o repetitie de-a dreptul excesiva si obositoare.

Cand ai impresia ca s-a incheiat, o ia de la capat, de data asta cu un alt cor. Ca The Lord of The Rings partea a IIIa, sau a IIa, nu mai stim exact.



Urmatorul pe lista este Chip Davis, care a lasat la o parte country-ul si s-a concentrat pe o serie de albume de Craciun. Acestea imbina instrumentele clasice cu sintetizatoarele, dar si cu sound-urile disco. O minune.

Muzica sa vine ca paine calda in perioada Craciunului, e pur si simplu peste tot.

Cu fiecare Craciun, daca te afli in tara potrivita, te poti trezi deja plin de nervi intr-un magazin, cumparand cadouri oribile, pe un fundal sonor care incepe interesant, cu un aranjament de synth-uri clasice. Apoi devine pop. Cu cor de harpiste.



Pentru unii oameni, un cor de caini care canta piese de Craciun e funny. Poate era funny acum 20 de ani.

Dar, zilele alea s-au dus, deci ar fi cazul ca animalele sa se intoarca la activitatile zilnice.