Retrospectiva anului 2008: concerte si party-uri

Pentru ca e deja o moda, fiecare trage linie la sfarsit de an; ca a fost de bine sau de rau, conteaza mai putin. Ideea e sa se materializeze o concluzie despre o perioada de circa 365 de zile in care stai si te gandesti macar cinci minute la ce ai facut, ce ai experimentat, cum ai fost in 2008, raportat la subiectul dezbatut pe acest portal: muzica electronica si evenimentele aferente.

La nivel de evenimente (in care includem atat concertele mari, cat si evenimentele de club), anul 2008 a fost cel mai curajos an de pana acum; e si normal sa fie asa, tinand cont ca specia umana este orientata din inertie spre evolutie (fie ca se intampla cu pasi mai greoi sau rapizi). La o scurta analiza, te napadesc zeci de evenimente, de la franturi cu Massive Attack la scratch-uri de la Birdy Nam Nam, de la seri imbibate cu alcool si muzica excelenta in Expirat la batranul Moog manuit cu maiestrie de Jean Michel Jarre, de la groove-urile demente ale lui Sneak la precizia lui Laurent Garnier, de la tendintele latino ale lui Luciano la aerul salbatic si neasteptat emanat de Tricky, de la zambetul lui Kid Koala la emotiile provocate de Underworld, de la platitudinea coerenta a lui Villalobos la energia pozitiva a lui Roisin Murphy, de la spiritul Sunwaves la spiritul Rokolectiv, de la Raresh la Valentino Kanzyani, de la Session la Mash Up, de la nisipul de pe picioarele lui Fatboy Slim si tot asa. Sa recapitulam.

2008 - anul festivalurilor

Anul 2008 a fost fara doar si poate anul in care s-a dezvoltat cel mai mult si mai realist ideea de festival. In ordine aleatorie, am avut doua editii de Sunwaves, o prima editie de Creamfields Romania, o a doua editie de 7 Festival, o noua editie de Delahoya, Peninsula, TM Base, Rokolectiv, o noua editie de BestFest (transformat din Bestival), o noua editie de House Parade si Liberty Parade, o prima editie de The Mission Dance Weekend, o serie de concerte cu titlu de festival indoor marca Becksperience. S-a cochetat, pentru prima oara, cu ideea de festival in toata regula, unde, pe langa placi de ciment, ai si un colt de verdeata, poti sa bei bere la pahar in aer liber si sa te tolanesti. Cel putin doua seri la rand cu evenimente si-au luat titulatura de festival si tot asa a fost oferit si ambalajul catre public. Chiar daca de cele mai multe ori a fost mult spus festival, exista un inceput pentru toate.

Tendinta de live

In acest an am avut parte de cea mai nastrusnica avalansa de concerte live pe care a vazut-o vreodata Romania. Fie ca a fost in plan underground sau mainstream, tendintele spre live au fost evidente, plecand de la experimentele muzicale de la Rokolectiv si pana la valul de concerte din perioada august - decembrie din Bucuresti. Cuvantul cheie a fost improvizatia, iar promoterii care s-au riscat sa introduca live-ul in evenimente merita toata consideratia. Muzica electronica a fost descoperita si altfel de catre romani, i s-au aratat alte forme, necunoscute pana acum, si chiar daca la nivel primar o parte din evenimente nu au fost o reusita suta la suta, initiativa organizatorilor, manata de nevoia publicului de a gusta din diversitate, au conturat o parte noua a scenei muzicale din Romania.

Intoarcerea la initiatori

Nume precum Laurent Garnier, Kevin Saunderson, Derrick May, Jeff Mills, Jazzanova, Juan Atkins, Alexander Robotnick, Andy Smith, Kenny Larkin si altii, au conturat discret bazele unei scene de club lipsita pe alocuri de fundament - si nu din ignoranta publicului, ci pentru ca o subcultura se creaza in multi ani, dupa ce au trecut multe etape de asimilare si educatie. Concluzia este ca suntem pe drumul cel bun.

Interesul crescand pentru suportul de vinil

Muzica electronica, in forma ei primara, are la baza formatul de vinil. Plasticul a fost inlocuit incet-incet de valul digital, iar interesul crescand pentru vinil este vizibil la multi DJi romani. Asta se intampla si la nivel international, iar in 2008 am putut vedea schimbari de strategii ale competitorilor pietei muzicale digitale. Conflictul discret dintre analog si digital a inceput sa-si faca simtita prezenta, si chiar daca la nivel pur primar de clubbing nu are o relevanta atat de mare, interesul DJ-ilor pentru discuri a creat in acest an o ideologie bazata mai mult spre calitate.

Directii noi ale hype-ului muzical

Pe langa petrecerile traditionale care au adunat acelasi numar constant de oameni, noile directii muzicale aparute de curand in Romania au facut din partea publicului sa-si indrepte atentia la nivel de masa spre house, disco si funk. Din ce in ce mai multa lume, mai mult sau mai putin avizata, a ajuns la concluzia ca stilul de muzica dance electronica denumit generic "minimal" care ne-a invadat cluburile in urma cu cativa ani, a murit. Este inlocuit cu succes de catre un noul val de muzica house, proaspat si acaparant.

In plan underground, tot in acest an s-a simtit un interes acordat italo-disco-ului si disco-ului in general, printr-o serie de evenimente si abordarea unor artisti fie initiatori ai acestui curent muzical, fie care activeaza cu succes de cativa ani.

Locatii, cluburi vechi si noi

Inchiderea clubului Session din Bucuresti in prima jumatate de an (detalii AICI) a redus in mod vizibil alternativele, insa deschiderea unor locatii noi precum Mash Up, Violette sau Control, au dat posibilitatea clubberilor sa aleaga. Clubul Kristal si-a pastrat aceeasi linie, insa Studio Martin a ales, in mod discret, noi directii: atat muzicale, cat si de target si design.

In plan general, nevoia publicului de a experimenta noi locatii s-a simtit din plin, iar o parte din promoterii romani au profitat de ocazie. Au avut loc evenimente inedite in locuri precum Sala Polivalenta, Sala Palatului, Arenele Romane, Teatrul National Bucuresti plus multe locatii neconventionale.

Concluzii optimiste: pe drumul cel bun

Faptul ca Romania a crescut in ochii multor turisti si ca a existat in acest an un val proaspat de muzica si concerte, duc cu siguranta la concluzii optimiste - suntem pe drumul cel bun. Sunt convins ca nepotii nostri vor adora sa asculte povesti despre aceasta perioada culturala de tranzitie si evolutie constanta.