Pe 11 mai, la Sala Radio, celebrul Kronos Quartet va concerta pentru prima data n Romnia. Acest interviu cu David Harrington, fondatorul cvartetului californian şi unul dintre cei mai importanti muzicieni contemporani, a fost posibil cu sprijinul Fundatiei Phoenix.

Marius Chivu: Parintii v-au ncurajat de mic sa faceti muzica; aveau vreun background muzical?

David Harrington: Am fost norocos ca ambii parinti m-au sprijinit sa fac muzica. Eram n clasa a IV-a cnd mi-au nchiriat un violoncel şi mi-au platit un profesor particular. Aş spune ca motivul pentru care eu cnt astazi la vioara este faptul ca profesoara mea particulara de atunci facea minunate prajituri cu unt de arahide din care ma lasa sa mannc la sfrşitul fiecarei lectii n care nvatam bine. Prajiturile ei m-au convins sa devin un violonist bun! (Rde)

David Harrington: Bunica din partea mamei era mare iubitoare de muzica şi i placeau mult şi florile. Era un gradinar deosebit, avea un simt rafinat al proportiilor şi creştea liliac. Colectiona seminte de liliac din toata lumea, iar eu i-am moştenit colectia ei de mostre. Ani mai trziu am realizat ca ceea faceam eu n muzica era similar cu ce facea şi ea. Ma duceam deseori sa-i vad gradina unde avea liliac de pe toate continentele, mai putin din Antarctica, fireşte.

Marius Chivu: Cum v-ati dat seama ca vreti sa fiti muzician?

n 1961 m-am nscris n Columbia Records Club unde, n schimbul unui penny, primeai cteva nregistrari. Am ales Budapest Quartet interpretnd Cvartetul pentru corzi op. 1-27 n E bemol major al lui Beethoven. Acel disc mi-a schimbat viata, mi s-a parut att de frumos ca am vrut neaparat sa ajung sa cnt şi eu aşa ceva.

Marius Chivu: Cntati nca de la nceputul anilor `70, mai aveti entuziasmul de la nceput?

Kronos Quartet a nceput sa cnte n 1973 şi atunci cautam un gen ct mai potrivit. nca fac asta. Un muzician spunea ca fiecare respiratie e altfel şi cred ca e adevarat. De fapt, fiecare secunda din viata e altfel. Asta nseamna ca muzica necesara pentru a tine viata n balans e diferita cu fiecare respiratie. Pentru mine, muzica nu e prestabilita, e explorare, cautarea a ceva care sa te magnetizeze. Cteodata descoperi un sunet ce nu credeai ca exista şi, odata ce ti se ntmpla acest lucru, nu mai poti trai fara sa aspiri la asemenea momente.
Spuneati undeva ca snteti preocupat sa cntati o nota n cel mai onest şi mai adevarat mod cu putinta...

Da, nseamna sa cauti o abordare n totala sincronie cu evenimentele din jur, sa gaseşti o cale de a aborda o nota muzicala care sa fie n echilibru perfect cu viata. Cel mai probabil nu voi reuşi. De cteva ori nsa, vreme de o nota-doua, am simtit ca ma apropii de un astfel de punct, dar cautarea perpetua a notei perfecte face parte din nsaşi conditia muzicianului.

Marius Chivu: Tot ntr-un interviu spuneati: Tot ce auzi te afecteaza ca şi cum ai fi un giroscop. Permanent ajustezi. Ajustezi n vederea a ce?

Fiecare concert l simti altfel ca şi cum publicul ar fi el nsuşi un instrument. Nu exista doua concerte la fel. Din cauza salii, a repertoriului, a publicului... Aşa cum nu te speli de doua ori n acelaşi ru, tot aşa descoperi ca, de fiecare data cnd cnti aceeaşi nota, ea suna mereu diferit. Cercetaşii americani au un motto: Fii pregatit!. La fel şi eu: ncerc sa fiu pregatit pentru ce aş putea auzi. Numai ca deseori sunetul te poate lua prin surprindere, te poate şoca şi pentru aşa ceva nu te poti pregati nicicum. Acestea snt momentele pe care le caut cel mai mult.

Marius Chivu: Astazi muzica incorporeaza influente din toate zonele lumii, dar ct de departe poate muzica sa ajunga?

Nu cred ca e cineva care sa poata prevedea şi asta e grozav. Muzica tine de un flux infinit. Cred ca cea mai frumoasa nota posibila n-a fost scrisa şi nu va fi scrisa niciodata, n-a fost cntata şi nici nu va fi cntata vreodata. Sunete, melodii şi ritmuri fantastice exista peste tot n lume, dar snt convins ca muzica poate fi mai potenta, mai frumoasa, mai altfel dect ne putem noi imagina. Datorita acestei credinte ma trezesc n fiecare dimineata şi cnt.

Nu se poate ştii cum va fi muzica saptamna viitoare sau peste zece ani. Muzica pe care o cnta Kronos Quartet n 1973 nu seamana deloc cu ceea ce cntam acum. De aceea mi imaginez ca muzica din anul 2043, cntata de vreun cvartet de coarde, poate suna ca o alta specie muzicala, ceva ce acum nu sntem pregatiti sa contemplam. Iar acest lucru este incredibil de incitant.

Marius Chivu: Cntati attea stiluri muzicale, de la tango la jazz, de la compozitii clasice la muzica traditionala; exista vreun gen neinteresant, care sa nu merite explorat?

Eu nu judec muzica n termeni de gen. Muzica este expresia umana libera şi salbatica care-ti patrunde n urechi fara nume, care contine un simt anume al identitatii compozitorului, al instrumentelor, al culturii din care vine... Prefer sa nu etichetez. Creierul meu nu e un magazin de muzica cu rafturi aranjate dupa categorii, genuri, stiluri.

Arnold Schoenberg a vorbit de progresul muzical, dar eu nu cred ca exista aşa ceva. Eu cred n varietate. Ar fi grozav ca viitorul sa fie mai aproape de perfectiune, dar poate ca cea mai frumoasa nota a fost, totuşi, cntata acum doua mii de ani. Nu m-ar interesa niciodata muzica fara personalitate, fara simtul locului din care provine, cea care nu e n stare sa absoarba sentimente şi sa le transmita mai departe. Ma bucur de felul n care muzica irupe n viata, ca atunci cnd mergi pe strada, vezi o crapatura n asfalt şi ştii ca acolo e viata: plante, viermi, gunoi... Simt ca aşa functioneaza şi muzica: nu ştii niciodata ce anume ai putea auzi. Poate ntr-un lift, ntr-o emisiune la televizor, n cntecul unui copil, ntr-un film, oriunde şi oricnd poti auzi un sunet extraordinar

Marius Chivu: Ati colaborat cu muzicieni de facturi diferite, cu Thelonious Monk, Phillip Glass, Tom Waits şi Amon Tobin, chiar cu trupe rock, precum Faith No More şi Nine Inch Nails. Ce aşteptari aveti de la aceste colaborari?

David Harrington: Exista multe medii muzicale şi nenumarati muzicieni care creeaza sunete şi fac posibile experiente sonore minunate, iar cnd gasesc astfel de oameni vreau sa apropii cele doua feluri de a gndi şi de a cauta sunetele. Caut ntotdeauna o cale de a aduce n lumea cvartetului Kronos muzicieni şi compozitori diferiti pentru a vedea ce putem face mpreuna. Posibilitatea de a mpartaşi experiente muzicale diferite, de a cauta noi forme de abordare a muncii noastre prin inspiratia altora, despre asta e vorba.

Marius Chivu: Cum s-a nascut ideea de a face un spectacol pornind de la Howl, poemul lui Allen Ginsberg?

David Harrington: Eu am venit cu acea idee. Kronos Quartet tocmai fusese invitat sa cnte la Carnegie Hall. Era un moment important, aşa cum ar fi fost probabil pentru oricare alti muzicieni americani; e ceva mistic legat de acea sala. Concertul nostru fusese stabilit pentru 20 ianuarie 1994, tin minte bine, şi ne-am gndit sa facem ceva simbolic. Mi s-a parut ca a-l aduce pe cel mai bun poet american n viata sa-şi recite cel mai bun poem este o idee foarte buna.

David Harrington: Pe Allen Ginsberg l cunoscusem la un concert din New York. n momentul n care l-am ntrebat daca i place ideea, el nu mai citise n public de foarte multi ani. Aşa ca prima data cnd am repetat mpreuna am facut-o n San Francisco, n sufrageria unui apartament din North Beach, aproape de locul unde Ginsberg scrisese poemul. Toata familia mea a fost prezenta acolo, a fost un moment extraordinar. Apoi, pe scena din Carnegie Hall, el a recitat ca un saxofonist adevarat, nu prea ştia cum sa accentueze unele cuvinte, ce intonatie sa le dea, dar a fost att de puternic... Pentru mine Howl surprinde, ca nici un alt poem, subnuanta tragica a destinului american.

Marius Chivu: Ati colaborat chiar cu Taraful Haiducilor; ct de bine cunoaşteti muzica traditionala romneasca?

David Harrington: Taraful Haiducilor este unul dintre grupurile mele preferate. Acum 15 ani, cineva mi-a dat sa ascult un cntec, Balada dictatorului, iar violonistul Nicolae Neacşu m-a impresionat imediat prin felul n care scotea acele sunete incredibile. Mi-am spus ca trebuie sa colaborez cu ei şi am facut-o prima data la Londra, n Southbank Centre. Nicolae Neacşu mi-a aratat atunci cum reuşea sa scoata acele sunete minunate, apoi am avut placerea deosebita sa cnt, de mai multe ori, alaturi de Taraful Haiducilor. mi amintesc bine ultima data cnd l-am vazut pe Nicolae Neacşu. Eram la Reykjavik, el nu vorbea engleza, eu nu vorbeam romna, doar am luat micul dejun mpreuna şi zmbeam unul la altul. Era foarte batrn şi ştiam ca n-o sa apuc sa-l mai vad niciodata.

David Harrington: Apoi am ascultat multi alti violonişti şi cntareti romni, dar nu-mi amintesc toate numele. Muzica traditionala romneasca e uimitor de profunda şi sper sa am timp sa cunosc muzicieni din toate zonele muzicale şi sa nvat ct pot despre viata muzicala din Romnia.

Marius Chivu: Care credeti ca este cea mai mare realizare muzicala a dvs.?

David Harrington: Hmm! Asta este o foarte buna ntrebare; nu cred ca m-am gndit vreodata. Simt mereu ca urmatoarea experinta va fi cea mai mare realizare. Acum pregatim o lucrare a compozitorului azer Alim Qasimov şi cred ca aceasta noua experienta muzicala va fi un zbor deasupra lunii... Dar avem n proiect şi o lucrare teatrala complexa a unui muzician chinez, iar acest lucru va duce Kronos Quartet n locuri inimaginabile pna acum. Voi lucra la acest proiect n tot anul urmator, probabil n fiecare zi. Poate ca acestea vor fi marile noastre realizari sau poate altele, nu ştiu. Muzica e mereu noua şi nu e o idee buna pentru un muzician sa creada ca a facut deja mult, pentru ca snt attea de facut. De aceea aştept abia urmatoarea ocazie de a ma implica ntr-o noua situatie muzicala.

Marius Chivu: Ce veti cnta la Bucureşti?

David Harrington: Cum n-am mai fost niciodata, vom interpreta lucrari variate, mai vechi şi mai noi; vom cnta compozitii de Clint Mansell, Steve Reich, Jon Thorne, John Adams, lucrarile unor grupuri precum Sigur Ros sau Caf Tacuba... Va fi o placere pentru mine, Jeff, Hank şi John sa cntam la Bucureşti şi abia aşteptam sa venim.

Interviu publicat cu acordul autorului - Marius Chivu (Dilema Veche). Kronos Quartet vor concerta la Bucuresti duminica, 11 mai, la Sala Radio. Biletele se gasesc online la bilet.ro si la Sala Palatului, Sala Radio, Librariile Carturesti, magazinele Unirea, Muzica, Flanco si Flamingo Computers