La cei 52 de ani ai sai, Andy Morehouse poate fi considerat de catre multi drept un personaj excentric. DJ de aproape 30 de ani, Andy zis si Mosu a experimentat cam toate fazele muzicii electronice in Romania: nasterea, evolutia si ceea ce este astazi. Cuvantul cheie al longevivitatii sale? Probabil pasiunea.

Andy Morehouse locuieste in Brasov, unde are si un club de care se ocupa si care se numeste Cocoon. De-a lungul anilor, Andy Morehouse a tercut prin mai multe etape muzicale, de la muzica disco la muzica electronica a celor de la Kraftwerk. Ca DJ, a mixat mai prin toate cluburile din Romania si cum este si firesc, ii cunoaste cam pe toti DJ-ii romani.

Spiritul rebel al lui Andy Morehouse este evident atunci cand veti observa ca nu se imbraca, nu vorbeste si nu se poarta ca cei de varsta lui. Marturiseste ca are un suflet tanar si ca i-ar fi foarte greu sa treaca in randul celor batrani, chiar daca generatia mai tanara l-a poreclit Mosu. Este unul dintre primii DJ-i romani si poate unul dintre putinii care au reusit sa se adapteze la doua generatii complet diferite. Cu un simt al umorului foarte dezvoltat si un spirit plin de viata, Andy Morehouse este hotarat sa mearga mai departe atata timp cat publicul inca raspunde pozitiv la ceea ce face el.

Cititi despre cum a intrat muzica electronica in Romania, cum arata peisajul clubbing dupa Revolutie, ce inseamna sa fii managerul unui club si multe alte lucruri rezultate dintr-un interviu savuros cu Andy Morehouse exclusiv pentru Beat Factor.

Beat Factor: Probabil ca sunteti cel mai batran DJ roman la ora actuala. Cum va simtiti?

Andy Morehouse: Ma simt tanar! As prefera sa raspunda cum se simt cei care ma asculta; eu sincer, ma simt bine. Sunt o fire care nu are complexe de nicio natura, si cred ca la ora asta inca mai fac ceea ce fac tocmai datorita faptului ca nu am complexe, dar nu numai atat, ci si datorita faptului ca feedback-ul pe care il primesc vizavi de ceea ce fac este pozitiv. Eu chiar onorez acest feedback, nu merg cu capul inainte, fara sa ma uit in stanga si in dreapta.

Beat Factor: Cand ati inceput sa mixati si cum?

Andy Morehouse: Cu muzica eu sunt de micAm studiat vioara, deci muzica nu am descoperit-o in ultima vreme. Legat de cluburi, sau mai bine spus discoteci pe vremea aceea, cred ca sunt DJ de mai bine de 30 de ani. Ani facuti constant, fara pauze sau perioade in care sa fac altceva. Poate am avut ani in care sa fiu mai activ sau mai putin activ, dar nu am avut niciun an de pauza, in mai bine de acesti 30 de ani.

Beat Factor: Si cum a aparut aceasta schimbare de la muzica de pe vremea aceea la muzica electronica, sau mai bine zis ce se putea chema acum 30 de ani muzica electronica?

Andy Morehouse: Acum 30 de ani nu prea exista muzica electronica. Eu am inceput, ca de fapt peste tot in lume, cu muzica disco, cu muzica de club si hiturile care erau la vremea respectiva; cu perioada Elton John, Aretha Franklin, cu Diana Ross, si pot sa merg si mai in urma. Insa pot spune ca in perioada in care am inceput nu se mai canta prin cluburi Beattles sau Roling Stones, sau poate doar asa, cate un hit accidental.

Insa am inceput cu asa zisa muzica disco-club, nu putea fi vorba de muzica electronica atunci. Totul incepea timid cu Tengerine Dream, cu Klaus Schultzer, deci erau niste incercari mai mult. Eu cred ca muzica electronica a inceput de la Kraftwerk, prin muzica electronica intelegand o muzica mai dansanta sau mai de club, sau o muzica putin mai elaborata. Pana la aceasta perioada muzica era mai experimentala, ca sa ii spun asa; si nici mijloace nu prea erau. Stim cu totii cum a evoluat calculatorul

Beat Factor: Ce anume v-a facut sa deveniti DJ?

Andy Morehouse: DJ am devenit poate dintr-o nebunie a varstei, pe care probabil ca o au si tinerii din ziua de astazi. Nu cred ca ceva anume, pentru ca eu mereu am avut o pasiune pentru muzica. Tot timpul am fost interesat de ce este nou, m-a fascinat mai mult noul. Nu sunt un tip deloc conservator si poate de asta si acum mai fac ceea ce fac. Cred ca totul a plecat in primul rand de la o curiozitate de a intra si de a fi mereu la curent cu ceea ce este nou; numai practicand ceva poti sa fii la curent. Si oricum, informatiile veneau si foarte greu, era si perioada aceea pe care o stim cu totii.

Beat Factor: O perioada restrictiva mai ales pe plan cultural..

Andy Morehouse: Era, dar romanii intotdeauna s-au descurcat in toate domeniile, spun asta fara a fi un fals patriot. Intotdeauna au mai scapat discuri pe ici pe colo, mai venea in tara cineva, mai aducea un disc, existau niste filiere prin care mai primeam discuri. Oricum cluburile care existau erau arondate ONT Carpati (n.r.: nfiintat n urma cu 70 de ani, ONT Carpati este cel mai mare tour operator din Romnia) de pe vremea aceea sau ITHR-ului (n,r.: scoala de ghizi montani, insa nu bagam mana in foc), unde erau si agentiile turistice. Si era totusi un contact cu reprezentanti de firme, cu tot felul de monitori ghizi care mai veneau, deci tot in relatii obscure. Fireste, cu riscurile de rigoare, pe care fiecare si le asuma. Insa nu cred ca acele vremuri erau negre, pentru ca negre au fost perioadele acestea mai apropiate de 89; dar au fost acei ani 70, ceva mai lejeri, cand se putea respira, sa zic asa.

Beat Factor: Cum arata peisajul discotecilor pe vremea cand ati inceput sa puneti muzica? Poate ca termenul de cluburi este destul de pretentios.

Andy Morehouse: Nu stiu daca pot fi crezut, insa eu zic ca ar trebui, pentru ca eu am trait acele timpuri. Era mult mai dezvoltat decat acum. Astazi sunt alti factori, de natura economica ii consider eu, care impiedica dezvoltarea asa cum ar trebui a scenei de club. Atunci era la indemana oricui sa poata intra intr-un club; toate erau pline, nu era problema sa vina lumea la un club, sa mearga un club. Erau intotdeauna mai multi oameni care doreau sa mearga la club decat cate cluburi existau. Deci in continuu apareau; cel putin vara la mare, era o nebunie. Toata lumea isi putea permite sa intre intr-un restaurant si dupa aceea la un club. Era acel meniu complet prin care chiar si omul de rand putea sa inceapa seara pe o teresa sau la o pizzerie, sa continue la un bar si sa termine noaptea la un club. Problema era de acces; insa si acolo, romanul stia sa se descurce. Mai cunostea o turista sau un turist, ii mai platea o intrare (pentru ca intrarea era pe baza de valuta). Plus ca nu exista stressul acesta al banului, nu era un lux sa iesi in club. De asta, cred ca in ziua de astazi, atunci cand va fi o clasa sociala medie puternica, se va autoregla si problema cluburilor.

Beat Factor: De la ce vine pseudonimul Andy Morehouse? Sunteti cunoscut si ca DJ Mosu..

Andy Morehouse: Mosu este o porecla mai noua care chiar imi place, ma agreaza. Mi-a fost pusa de catre cei tineri si nu are cum sa ma deranjeze, chiar deloc. Andy este numele meu (diminutiv de la Andrei). More House este pentru ca eu ma consider printre primii care au adus muzica house in Romania si s-au luptat pentru a fi inteleasa. Pentru ca nu ma consider singurul om, vreau sa pomenesc aici ca au mai fost cativa militanti care nu au facut compromisuri. Unul dintre ei este Vladone, un DJ din generatia veche, fost rezident al clubului Martin din Bucuresti si Hipodrom din Mamaia (club care s-a transformat in La Mania de astazi). Eu nu sunt prieten cu el, insa daca nu suntem corecti cu fenomenul si cautam sa minimalizam aportul unora si al altora, nu se rezolva nimic.

Am facut foarte putine compromisuri si am luptat foarte mult ca sa implementez acest gen muzical, asta dupa ani buni si pierderi insemnate. Pentru ca a fi rigid inseamna pentru un DJ sa piarda in primul rand bani; sa nu faca niciun compromis, sa nu faca dedicatii, sa nu cante orice melodie, sa nu fie la discretia totala, neconditionata a publicului. Ma bucur de o personalitate puternica si asta cred ca a fost in avantajul meu.

Cred ca am si un speech bun cu oamenii in general, si asta m-a ajutat foarte mult sa reusesc. Si atunci am spus, acest Andy Morehouse este mai multa muzica house. Am vrut ca lumea sa imi asocieze numele cu ideea de house si cu mai mult, pentru ca la inceput cand aparuse house-ul era o confuzie; a aparut cum a aparut, din rap, ca un fel de bau-bau. Toti patronii ziceau da, dar sa nu canti rap, sau sa nu canti house, nestiind de fapt ce implica. Si atunci, rebel cum sunt de firea mea, am spus ia sa imi pun eu un pseudonim asa, sa stie lumea ca la mine e mai mult, nu e mai putin. Acesta e primul meu nume de scena, chiar daca noua generatie m-a catadicsit cu Mosu; mi se pare dragut asta, chiar gingas, si apoi, e libertatea lor sa imi spuna absolut cum vor.

Beat Factor: Dupa revolutie au inceput sa apara cluburile si sa se simta un aer de capitalism. Cum au fost primii ani?

Andy Morehouse: E adevarat ca au inceput sa apara cluburi, insa din pacate nu toate cluburile s-au dezvoltat in directia care trebuia. Din cauza ca nu au fost facute de profesionisti, a aparut o confuzie. Insa oamenii nu s-au informat; au avut de multe ori informatii incomplete, ca sa nu zic eronate, ceea ce a schimbat foarte mult evolutia fireasca a fenomenului. Pentru ca eu consider ca la ora asta ar fi trebuit sa fim total in alta parte. Si nu iau asta ca pe o aliniere la ceea ce face occidentul, insa cand un pamant intreg face ceva, este nefiresc din punct de vedere al evolutiei ca noi intotdeauna sa nu percepem asta.

Plus de asta, o alta problema este cea economica. In primul rand, oamenii nu au facut cluburi cu profesionisti, nici din punct de vedere al design-ului, nici din punct de vedere al managementului si nici din punct de vedere al managementului artistic. Sunt foarte multi copii pentru care am tot respectul si exista o generatie noua pentru care eu ma lupt si ma duc pana in panzele albe pentru ea, dar sunt si foarte multi neaveniti, care nu au stiut si nu au avut rabdarea intai sa invete ceea ce inseamna, sa patrunda putin underground-ul si sa se lanseze. Si practic au stricat niste locuri si au stopat fenomenul, l-au dus in jos. Si toate aceste probleme, a banilor, a lipsei de cultura, au dus unde au dus.

Adevarul este ca nimeni nu si-a putut permite, nici macar ca patron de club, sa faca educatie, sa aiba rabdare. Iar cei care si-au permis aceasta educatie au avut si alte posibilitati financiare, pentru ca chiar este un sacrificu si acesta. Insa din pacate, strategia a fost pe termen scurt, si din pacate, si acum mai sunt cluburi cu o astfel de strategie. Cluburile din lume dureaza 10, 15 sau chiar 20 de ani, si daca stii sa il tii bine, nu are cum sa moara. Trebuie doar putina rabdare, dar si curaj totodata.

Beat Factor: Cu ce se ocupa Andy Morehouse la ora actuala? Planuiti noi proiecte muzicale?

Andy Morehouse: Am incropit un studio acasa, pentru a folosi un termen cat se poate de romansesc; nu il pot numi studio cu S, pentru ca nu e. Am un calculator performant, un midi controller, am niste hardware si niste software pe acolo,

De vreo cativa ani de zile, la insistentele mai tanarului meu prieten Raoul, am inceput sa ma apuc de treaba asta. M-a ajutat foarte mult si pot sa spun ca datorita vointei mele si insistentelor lui am reusit sa imi fac acest studio. M-a ajutat si tehnic foarte mult, pentru a economisi timp, deoarece pentru a stapani niste editoare mai complexe iti trebuie totusi niste timp. Cand cineva deja le stie si ti le da asa, mai usor, fara sa stai tu sa transpiri in fata calculatorului e mult mai bine. Si dupa aceea a venit inspiratia. Eu am facut muzica, stiu ce inseamna un contratimp, o sincopa, stiu ce e o gama, stiu ce inseamna sa canti intr-o gama, stiu sa trec dintr-un major intr-un minor, deci mi-a fost relativ usor. Nu am facut armonic, insa am facut vioara, si tot cam acolo este. Si cantarind cantitatea de timp pe care o petrec in studio, cred ca imi place foarte mult asta; adica am stat si 16 ore pe zi in studio. Trei-patru ore trec oricum..plus ca la o piesa nu trebuie doar sa compui, mai sunt si zone mai plictisitoare, cand trebuie sa mai cureti pe ici pe colo.

Am niste piese facute, de fapt am material pentru doua albume acum. Sunt intr-o discutie cu un studio de mastering din Olanda, care mi-a promis ca ma va ajuta sa masterizez piesele acolo. Pentru inceput discutam sa imi puna doua-trei piese pe niste compilatii.

Beat Factor: Din cate am inteles, sunteti primul DJ care a adus curentul muzical minimal in Romania.

Andy Morehouse: Eu as dori sa impart acest merit, daca chiar exista, cu DJ Rhadoo. Eu cu Rhadoo sunt prieten de multi ani, si cred ca el a fost unul dintre oamenii curajosi, care nu au facut compromisuri. El oricum este si alta generatie, poate are jumatate din varsta mea; eu am 52 de ani si mi-am propus sa ma opresc la 74, nu stiu daca o sa traiesc atata. Dar sa revenim..

Tech-house-ul de acum cativa ani era un fel de minimal al perioadei respective; Rhadoo este unul dintre DJ-ii care au avut puteresa sa tina linia si sa nu se abata de la ea. Chiar daca au fost niste vremuri mai dificile, in care riscam destul de mult, noi am afisat o incapatanare si am fost putin niste idealisti. A trebuit sa avem rabdare, munca multa si efort; pentru ca este un efort sa treaca weekendul, sa nu canti, si nu vorbesc doar din punctd e vedere financiar; sa nu ai un contact cu un public.

Un DJ traieste atata timp cat are un public, cat se adreseaza publicului. Cand stai tu singur in casa si pui muzica la pereti nu inseamna ca ajuti scena. Noi trebuia sa iesim sa cantam, iar pentru a iesi, era nevoie de un minim compromis pe care sa il facem. Ei, noi nu am facut compromisul acesta..poate am avut si noroc, poate ca asa a fost sa fie. Lumea incepuse sa afle, sa asculte muzica..