Interviu cu Dimitri From Paris - Sexy, Classic, Disco


Interviu cu Dimitri From Paris - Sexy, Classic, Disco

Daca toata lumea poate face muzica azi, e OK, e mai accesibil. Copiii cresc cu PC-ul n brate şi pot fi creativi. mi place ideea ca oricine poate face ceva creativ fara sa fie nevoie sa investeasca prea mult

Ca ambasador francez al muzicii de club, Dimitri from Paris este un adevarat motiv de mandrie nationala: DJ si producator de cea mai inalta clasa, Dimitri a fost unul dintre primii artisti de muzica electronica decorat cu distinctia de Cavaler al Artelor si Literelor de catre guvernul francez.

Un adevarat dandy si un fanatic devotat muzicii dance, Dimitri mixeaza cu acel je ne sais quoi chic et charmant, set-urile lui facand publicul sa danseze atat cu trupul cat si cu mintea. Influentele sale muzicale isi au originea in sound-urile funk si disco ale generatiei '70, in coloanele sonore din filmele cult ale anilor '50 si '60, precum si in ritmurile hip-hop-ului old-school. Nascut in Turcia din parinti greci, Dimitri a crescut in Franta, unde acum 25 de ani a facut primii pasi in arta mixajului, taind si lipind bucati din hiturile disco pe care le auzea la radio. Aceste experimente timpurii l-au ajutat sa-si lanseze cariera de DJ, incepand cu postul francez Radio 7, iar din 1987 a gazduit mai bine de un deceniu o emisiune devenita cult la Radio NRJ, cea mai mare retea FM din Europa.

In cursul celor peste douazeci de ani de cariera, Dimitri from Paris a vandut peste un milion de albume din muzica sa electrizanta, si a mixat in sute de orase de pe tot globul.



Asculta: Dimitri From Paris - Live @ Fuse - Aprilie 2000

CM: Ştiu ca cea mai mare influenta a ta vine din jazz-ul anilor 50-60. Aşa e?

Dimitri From Paris: Am foarte multe influente, dar n mod sigur nu din Jazz, mereu am spus ca sunt foarte ignorant cnd vine vorba despre Jazz.

CM: Nu-ti place acest tip de muzica?

Dimitri From Paris: Ba da, dar nu ti-aş putea spune un nume. Daca analizezi muzica produsa de mine, vei obseva ca iau putin din toate stilurile. Primul meu album a fost influentat de muzica din anii `60, avea cateva influente jazz, mai mult acel vibe dat de jazz. Cea mai mare influenta a muzicii mele a venit din muzica neagra din anii `70. Aceea este muzica cu care am crescut ca DJ acum 20 de ani, muzica pe care am nceput s-o cumpar şi care m-a determinat sa devin DJ. Jazz-ul este un stil foarte tehnic de muzica, foarte academic. Se presupune ca e liber, dar devine foarte academic. mi place calitatea cntaretilor, sunt foarte talentati şi au dexteritate, dar aş prefera un muzician de jazz care sa cnte pe o piesa disco, dect o piesa jazz pura, pentru ca se pierd n detaliile tehnice şi e foarte greu sa distingi şi absorbi respectiva muzica. Ce fac eu ca muzician şi DJ este sa adun bucati de peste tot şi sa le lipesc. Nu-mi pun limite, daca e disco o iau, daca e hip-hop o iau. Deci nu jazz-ul propriu zis a venit ca o influenta majora, mai mult estetica jazz-ului. Aş spune ca muzica disco din anii `70 ar fi marea mea influenta, care evident are influente jazz.

CM: Ce artişti ti plac n momentul actual?

Dimitri From Paris: Şi aici e foarte greu pentru ca eu ca DJ ascult foarte multa muzica de dans şi nu pot sa spun ca sunt artişti care mi plac pentru ca vine de la producatori nu foarte cunoscuti. Publicul nu ştie cine este DJ Spin sau DJ Gregory. Eu i ştiu pentru ca asta e muzica pe care o fac şi pe care o mixez. Nu pot sa-ti dau nume de mainstream, pentru ca majoritatea muzicii mainstream nu este prea interesanta pentru mine. E foarte plictisitoare. Sunt ctiva artişti de soul care-mi plac, Alicia Keys de exemplu. Am descoperit-o recent pe Amy Winehouse, care are o voce aparte şi chiar o sa lucrez cu ea pentru o piesa, un remix. Totuşi, pentru ca refuz sa ascult ce se ntmpla n mainstream, ratez multe nume şi multe piese interesante.



CM: Eşti mai mult n zona underground sa nteleg.

Dimitri From Paris: Nu, nu chiar undergound. Nu spun ca undergroundul este cel mai bun doar pentru ca nu este mainstream. Underground-ul este şi el plictisitor. Se ntmpla odata la foarte mult timp sa auzi o piesa buna, aşa cum s-a ntmplat cu Amy. Am auzit-o la radio şi mi-am spus: asta e o piesa buna, good old funk, dar nu era veche deloc, era chiar foarte noua. Eu pot sa spun ca mi-am format cultura muzicala ascultnd radio, dar asta nu se mai ntmpla acum. Acum nu mai gaseşti un radio chiar bun unde sa auzi piese foarte bune, n schimb, sunt radiourile on-line care difuzeaza muzica foarte buna. Dezavantajul este ca eşti lipit de calculator, nu poti asculta n maşina. Radiourile FM nu te mai nvata nimic.

CM: Sunt att de multi producatori noi de hip-hop, ca Pharell şi Timbaland, care au un sound aparte, piesele lor suna foarte bine şi ca ritm şi ca productie. Ce parere ai de acest gen de mainstream?

Dimitri From Paris: Cei din RNB mi plac cel mai mult din mainstream, probabil pentru ca radacinile lor muzicale sunt aceleaşi cu ale mele. Cei doi producatori de care ai vorbit sunt foarte buni, sunt foarte talentati. Totuşi, ei fac mai mult pop, dar n acelasi timp şi lasa amprenta hip-hop peste piese, cam att. Ocazional, mai aud o piesa: Toxic a lui Britney Spears e o piesa foarte buna. Dar, mereu aflu despre aparitia unor melodii bune mult mai trziu dect altii. Muzica pe care o primesc niciodata nu o sa devina mainstream, pentru ca e mult prea inteligenta sa ajunga acolo.

CM: Ce folosesti pentru productie? Hardware/software?

Dimitri From Paris: Folosesc un Mac. Foloseam mult analog pna acum şase ani. MPC-60 Akai, un instrument foarte ntlnit printre producatorii de hip-hop. Acum, m-am mutat pe ProTools şi Mac. Mi-am pastrat colectia de sintetizatoare, dar nu le mai folosesc aşa mult. Ct despre instrumentele virtuale, e o diferenta n sound, dar niciodata nu le pot folosi, nu ruleaza bine. Ieri terminam o piesa, vroiam sa-i adaug cteva sunete, am pornit soft-ul şi mi-a crapat de trei ori, aşa ca am renuntat. Am pornit Juno-ul meu vechi de 30 de ani şi mi-am facut treaba cu el fara probleme. Cteodata te fac sa crezi ca o sa cştigi timp, dar, de fapt, te fac sa pierzi timp. Trebuie sa ştii sa foloseşti foarte bine computerul, şi probabil ca pentru asta ti trebuie un PC, nu un Mac. mi place, totuşi, ideea ca tinerii care nu ştiu vechile device-uri, şi iau minimog-ul virtual, sa zicem, l folosesc, l nvata, şi apoi, şi cumpara originalul analog. De aceea cred ca instrumentele virtuale sunt bune. Tinerii vor ncepe cu acestea pentru ca sunt accesibile şi ieftine, şi apoi şi vor strnge bani sa-şi cumpere Minimoog-ul original. Daca doar cei initiati ar avea sinth-uri analogice ar fi trist, pentru ca, n timp, ar muri cultura instrumentelor.

CM: Faci live-act-uri?

Dimitri From Paris: Muzica mea preferata e cntata live şi mereu am fost frustrat ca nu sunt un muzician adevarat. Nu cnt la nicun instrument. Bine, pot sa cnt la clapa cu doua degete, dar asta nu m-ar ajuta prea mult la un live-act. Am urechi, ştiu ce vreau sa aud, tocmai de aceea lucrez cu o ntreaga echipa de muzicieni. Cu cti sunt mai multi oameni pe scena, cu att e mai bine, pentru ca fiecare are bucata lui de umanitate, şi asta se simte n public. Daca e doar un tip n spatele calculatorului, nu ntelegi mai nimic, nu exista erori. Cnd sunt mai multi oameni care lucreaza pentru aceaşi piesa, fiecare-şi lasa amprenta asupra melodiei. Chiar daca ei cnta mpreuna, se simte foarte puternic amprenta fiecaruia. La calculator totul se repeta, e prea perfect, nu mai are magie. Nu poti sa scoti magie din ceva generat.

CM: La nceputul carierei produceai sub numele de Dimitri. n jurul anului 1994 ti-ai schimbat numele de scena n Dimitri from Paris. De ce schimbarea de nume?

Dimitri From Paris: Erau mai multi artişti cu numele Dimitri. Unul n Amsterdam, care mixa techno, cel de la Dee-Lite, din New York, iar eu tocmai terminasem remixul la Bjork şi mergea bine n cluburi, numai ca lumea nu ştia exact cine a facut piesa, care dintre Dimitri, pentru ca pe mine nu ma cunoşteau, şi aşa ei şi luau faima pentru ceva ce nu facusera. N-am vrut sa-mi schimb numele pentru ca l foloseam de 10 ani, şi nu vroiam sa-i pierd pe putinii oameni din tara mea care ma cunoşteau şi apreciau, aşa ca trebuia sa adaug ceva numelui. From Paris s-a adaugat atunci cnd, ntr-o zi, am fost invitat la o petrecere n New York, şi era un gangster care tinea lista de invitati. Semana cu un Ninja şi i-am spus: Salut, sunt Dimitri, sunt pe lista lui Franky Knuckles, iar el m-a intrebat Dimitri... Dimitri, Dimitri from Paris? Mi-a placut modul n care a spus-o şi aşa a ramas numele.

CM: La un moment dat ai lucrat cu designeri celebri, Chanel, Lagerfeld şi Gaultier. Ct de strnsa este legatura ta cu lumea modei?

Dimitri From Paris: Mereu am spus ca nu a fost legatura mea. M-am legat cu un prieten care era mai mult capul, iar eu eram picioarele. El gndea, eu eram tehnic. Nu puteam sa vorbesc despre muzica cu designerii, pentru ca sunt depaşiti de situatie, şi nu ne puteam ntelege. El ncerca sa-şi dea seama ce vroiau, şi venea la mine cu o poala de discuri şi-mi spunea sa le mixez, deşi o piesa era rock, alta era house, alta hip-hop. A fost o şcoala buna pentru mine. Mi-a deschis urechile catre multe lucruri noi. Chanel ne-a rugat sa facem muzica originala pentru ei, aşa ca am nceput sa fac muzica, iar unele bucati mi-au placut foarte mult şi le-am folosit pentru albumul meu Sacrebleu. Nu aş fi facut albumul daca nu lucram cu ei.

CM: Cte ore pe zi asculti şi selectezi muzica pna gaseşti ceva care sa-ti placa pe deplin? ti aduci aminte care a fost cea mai proasta piesa pe care ai primit-o?

Dimitri From Paris: Daca ar fi muzica proasta ar fi bine, dar azi, avnd n vedere ca 80% din oameni fac muzica, cam 75% din ea e mediocra. Nu e buna, nu e proasta, pur şi simplu nu e nimic. Daca e proasta, atunci poti s-o uraşti, s-o arunci, dar daca e mediocra, atunci petreci mai mult timp ascultndu-o, şi fiind indecis, pna la urma tot o arunci. E foarte greu sa te extaziezi de ceva. Eu odata la şase luni gasesc o piesa foarte buna, cam 2 3 piese pe an.

CM: Primeşti promo-uri multe?

Dimitri From Paris: Da, mai ales acum cu explozia de pe Internet. Nu retin piesele foarte proaste, ncerc sa le tin minte pe cele foarte bune. Nu pot sa fac, de exemplu, o compilatie mai mult de odata la 2 3 ani, pentru ca nu am ce piese sa selectez. Majoritatea pieselor nu trec testul timpului.

CM: Ce parere ai despre modul n care evolueaza muzica electronica?

Dimitri From Paris: Daca toata lumea poate face muzica azi, e OK, e mai accesibil. Copii cresc cu PC-ul n brate şi pot fi creativi. mi place ideea ca oricine poate face ceva creativ fara sa fie nevoie sa investeasca prea mult. E grozav, dar nseamna ca multi fac muzica mediocra, şi e foarte greu sa deosebeşti ce e bun de ce e mediocru. Evident, sunt şi ctiva genii printre aceşti multi, lumea are genii, dar sunt greu de gasit, şi trebuie sa asculti mai multa muzica. Muzica electronica a devenit att de uşor de facut fara niciun ban, aşa ca mi place ideea, dar mi-e mai greu sa aleg ce cred eu ca e OK pentru mine, şi apoi sa arat altora. Asta e viitorul muzicii electonice. Toti o fac, şi nu mai exista un standard de calitate. Eu fac muzica cu computerul, dar nu e muzica electronica, este muzica facuta cu mijloace electronice. Suna altfel ca atunci cnd o faceam nainte de computer. Acesta mi-a schimbat sound-ul, şi mi-a permis sa fac ceva ce nainte nu puteam.

CM: n Romnia se considera ca muzica electronica nu e chiar muzica. Lumea nu ntelege ca un computerul nu cnta singur, şi ca ti trebuie cunoştinte muzicale.

Dimitri From Paris: Da, aceasta muzica nu e foarte demonstrativa, nu poti s-o cnti live, şi lumea nu vede ce faci tu acolo. Multi, daca nu vad ce aud, spun ca nu aud. E nebunie, dar aşa e. Cnd m-am mutat de la turnables la CD-uri, multi mi-au spus ca nu sunt un DJ adevarat, pentru ca pun de pe CD-uri. E o problema cu media şi cultura care a determinat oamenii sa vina şi sa se uite la DJ. DJul nu a fost niciodata pus acolo sa se uite lumea la el. Acum 30 de era ntr-un colt, şi nu facea nimic special ca lumea sa se uite la el. Nu conta dect muzica. Din pacate, oamenii vor ca DJii sa fie pop stars. Noi nu suntem pop stars. Nu facem show-uri. Ştiu ca e plictisitor, dar nu te uita la mine, de ce te uiti la mine? Oamenii platesc ceva şi vor sa vada, pentru ca de auzit nu mai e suficient.

CM: Mai ai un proiect muzical separat de Dimitri form Paris, mai exact Dimitri From Tokyo. De ce Tokyo?

Dimitri From Paris: Pentru ca mi place foarte mult Tokyo, chiar vreau sa-mi cumpar un apartament acolo ct de curnd şi sa stau mai mult n Japonia. Cnd am facut Dimitri from Tokyo era un proiect pentru un label din Japonia. Nu ti-aş putea spune ca sunt sound-uri diferite, era mai mult de distractie. N-am mai folosit numele asta de foarte mult. Nu am ncercat sa fiu foarte inteligent n alegerea numelui. [n.r. rade]

CM: ti plac filmele japoneze?

Dimitri From Paris: mi place Japonia, dar mi plac prea putine filme facute de ei. mi place estetica lor, sunt foarte ataşati detaliilor, şi asta e ceva ce nu am gasit n nicio alta cultura. Totul dureaza mult n Japonia pna se finalizeaza, deoarece trebuie sa treci prin toate detaliile. mi place abordarea, mi se pare foarte profesionista. Daca ti cumperi o cutie de suc, te uiti uimit la cutie, şi nu ntelegi de ce are att de multe detalii.

CM: Filmele lor sunt la fel.

Dimitri From Paris: Da, filmele lor sunt foarte greu de urmarit, cteodata te pierzi n attea complicatii inutile.

CM: Ne ndreptam putin spre ntrebari putin personale: Hugh Heffner chiar are att de multe blonde superbe n casa?

Dimitri From Paris: DA! E singurul om care are trei iubite oficiale, dar nimeni nu umbla gol prin casa. E un domn foarte elegant şi sofisticat. Nu e vulgar, e calm. Eu credeam ca o sa fie un american adevarat care tipa şi se manifesta zgomotos, dar e un tip foarte elegant şi diplomat, aproape timid. Pijamaua lui e ca şi costumul de scena, mereu apare n halatul faimos. Chiar m-a impresionat.

CM: Eşti casatorit?

Dimitri From Paris: Aş putea spune ca da. Suntem mpreuna de 10 ani, avem un copil, deci da, pot spune ca sunt nsurat.

CM: Te-ai gndit vreodata sa lucrezi cu Laurent Garnier?

Dimitri From Paris: Nu, nu chiar. Ne-am intalnit de cteva ori, dar nu suntem pe aceaşi zona muzicala. L-am vazut mixnd acum 10 ani, şi am simtit ca muzica mixata de el e diferita de a mea, aşa cum disco e diferita de rock`n`roll, deşi e tot muzica de dans. E o diferenta fantastica, pur şi simplu nu nteleg genul acela de muzica.

CM: Laurent e nebun, cteodata n mijlocul setului mai arunca drum`n`bass şi Rock.

Dimitri From Paris: Chiar? n seara aceea a fost techno pna la capat şi eu n-am fost niciodata n scena techno. Nu-mi place chiar toata muzica electronica. Nu nteleg technoul foarte inteligent, Detroit-ul, stilul lui Jeff Mills. Eu am ramas la disco. House-ul pe care-l mixez acum s-a nascut din disco.



CM: Ce crezi despre micro-house? Ai mixa acest gen de house?

Dimitri From Paris: Minimal, minimal? Poti sa-mi explici ce e? Asta a fost prima reactie cnd am auzit de acest gen. Respectivul mi-a aratat cteva sunete, şi mi s-a parut techno. Nu e muzica proasta, dar pentru mine, nu are suficienta textura. E foarte rece. Multa muzica mixata de mine are instrumente melodice. Minimal techno, micro house, toate tin de ritm. E interesant, dar n-aş putea pune asta. Managerul meu mi arata multe piese şi stiluri noi, dar mi spunea ca aia e cheia petrecerii: dansezi trei ore şi te plictiseşti groaznic. Apoi, dupa cele trei ore, pui o piesa buna, tot publicul sare-n aer, şi uita ca s-a plictisit pna acum trei ore. Aşa este! Trance-ul lui Tiesto l inteleg, e foarte zgomotos, e uşor de nteles, dar minimal-ul nu e nimic macar uşor, nu are spirit creativ. E mainstream-ul din cluburi n perioada asta, deci merge bine la unii. Plictiseşti lumea o ora şi apoi le pui acea piesa care i ridica-n aer şi apoi te ntorci la plictisit. Minimal-ul este foarte obraznic. ti poti imagina tipul din spatele computerului, foarte tehnic. E ca jazz-ul. Jazz-ul poate fi foarte plictisitor. Eu nu pot sa mixez aşa ceva, nici macar hiturile ca Ame. Dar, asta este doar parerea mea. Pna la urma, muzica e un lucru personal.

Articol aparut in revista romaneasca Clubbing Mag





Comenteaza
Popup detector