Biografie Laurent Garnier

  • Rate

Laurent Garnier s-a nascut in Boulogne sur Seine, o suburbie a orasului Paris, pe 1 Februarie 1966. De la varsta de sapte ani colectiona discuri de vinil, fiind ajutat de un prieten al tatalui sau, director al casei de discuri CBS. A fost pasionat de moda si de viata de noapte inca din copilarie.

La sfarsitul anilor 70, Laurent se aventura deja in cluburile din Paris impreuna cu fratele sau mai mare. Muzica disco era in mare voga si astfel si-a descoperit Garnier vocatia. Acesta nu s-a limitat la disco, incepand sa asculte toate stilurile si tendintele muzicale ale acelei perioade, de la punk, la funk si pana la raggae.

Nu a putut ocoli nici moda, despre care avea foarte multe cunostiinte si cu care era mereu la curent, iar pentru a castiga ceva bani in plus chiar s-a angajat la salonul de coafura al mamei sale ca frizer.
La varsta de 16 ani si-a dat seama ca are talentul de a face lumea sa danseze pe muzica mixata de el. Presat de familie sa se ocupe cu ceva mai serios, tanarul Garnier a urmat o scoala de doi ani de servicii hoteliere. Odata cu majoratul, Garnier s-a mutat in Anglia, lucrand la ambasada Frantei cu meseria de chelner.

Scena engleza de club din anii 80 era in plina dezvoltare si artistul a descoperit ca Londra apreciaza noile tendinte din muzica. Mutandu-se in Manchester in 1986, Laurent Garnier, sub numele de DJ Pedro, a devenit un an mai tarziu rezident al legendarului club The Hacienda. The Hacienda a fost locul de intalnire a multor nume de referinta in muzica moderna, printre care New Order sau The Happy Mondays. Celor care sunt interesati de mai multe informatii recomand filmul 24 Hour Party People. In The Hacienda Laurent Garnier se imprieteneste cu DJ-ul Mike Pickering, actualul lider al trupei M-People si tot aici descopera si muzica house.

In 1988 se reintoarce in Franta pentru a-si satisface serviciul militar, iar apoi pleaca o perioada la New York, unde se intalneste cu sonoritatea house a lui Frankie Knuckles, o noua revelatie pentru tanarul artist. Reintors in Franta observa lipsa unei scene pentru astfel de muzica. El era unul dintre putinii DJ fracenzi care mixa house si in plus presara si techno prin programele lui. Asa a inceput revolutionarea muzicii de dans franceze, mixand in unele dintre cele mai mari cluburi din Paris, Le Palace si Le Boy.

Fiind unic in aproape toata scena europeana, Garnier a devenit foarte versatil si s-a adaptat la foarte multe stiluri ce au aparut ulterior. Mixa trance, goa, ambient, house, garage, jungle, neuitand insa muzica disco de la care a pornit si care a avut o revenire la inceputul anilor 90. Intr-un timp foarte scurt, artistul a fost incununat cu o multime de premii, fiind desemnat de multe ori DJ-ul anului.

Dupa succesul enorm ca DJ, Garnier a pornit diverse proiecte muzicale si s-a alaturat la sfarsitul lui 1991 casei de discuri FNAC Music Dance Division condusa de Eric Morand, o subdiviziune a Federation Nationale dAchat des Cadres, adica prescurtat FNAC.

Aici a lansat maxi-uri, EP-uri si remixuri sub mai multe pseudonime, printre care French Connection in care era alaturi de Ian Bland, Alaska alaturi de Nic Britton, Choice alaturi de Ludovic Navarre si Shazz, Dune alaturi de Pascal FEOS. Printre piesele de inceput ale artistului se remarca superba Acid Eiffel de pe EP-ul Paris al proiectului Choice, EP-ul The Alliance al proiectului Dune, EP-ul French Connection aparut la Eastern si coprodus de Mix Master Doody (Ian Bland) si EP-ul A Bout de Souffle, care a continut unul dintre primele lui mari succese, piesa Wake Up!.

In 1994, dupa desfiintarea FNAC Music Dance Division, Eric Morand si Laurent Garnier au creat F-Communications, care a fost si ramane una dintre cele mai active si mai revolutionare case de discuri, promovand majoritar artisti francezi, dar nu numai. Shazz, St. Germain, Scan X, Jori Hulkkonen, A Reminiscent Drive, Alexkid, Mr. Oizo, The Youngsters, Avril, Vince Watson, Djinxx sunt numai cativa dintre artisti de mare succes promovati. Mai multe informatii se gasesc pe www.fcom.fr, site-ul casei de discuri.

Printre ultimele albume lansate de F-Communications se gaseste ultimul Laurent Garnier, numit The Cloud Making Machine, volumul de remixuri al acestuia, ultimul Mr. Oizo, numit Moustache (Half A Scissor) si Modern Rhapsodies al lui Maxence Cyrin, un album cu versiuni la pian ale unora dintre cele mai de succes piese ale muzicii electronice, precum Windowlicker, Jaguar, Dont You Want Me, LFO, Acid Eiffel, Behind The Wheel, Go sau Unfinished Sympathy.

Laurent Garnier alaturi de Derrick May, Carl Craig si Alex Paterson de la The Orb a produs trupa englezeasca System 7, cunoscuta si ca 777, o trupa de muzica ambient, techno si experimentala, avandu-i ca membri pe Steve Hillage si Miquette Giraudy.

Primul mix oficial al lui Laurent Garnier a aparut in aprilie 1994 la Studio !K7 si s-a numit X-Mix, iar luna octombrie a aceluiasi an aduce si primul sau album intitulat Shot In The Dark. Cu piese ca Astral Dreams sau Rex Attitude, Shot In The Dark a demonstrat talentul muzicianului de a crea ritmuri energice si groove-uri deosebite, fiind adresat in special culturii de dans. S-a vandut in peste 70 de mii de exemplare in peste 20 de tari, un succes extraordinar pentru un muzician francez, fiind urmat in anul imediat urmator de un LP de muzica techno pentru club numit sugestiv Club Traxx.

Tot in 1994 a aparut si mixul sau la Mixmag, al 19-lea din seria lor, iar in 1995 a fost invitat la celebra Peel Sessions a lui Thomas Peel la BBC Radio 1. In mixurile sale din aceasta perioada se pot gasi piese Carl Craig, DBX, Sven Vath, Kenny Larkin, Drexcyia, Dave Angel, Underground Resistance, Rhythm is Rhythm si ale multor altor artisti, preponderent Detroit Techno, Chicago House, dar nu numai.

Laurent Garnier a castigat multe premii si in Marea Britanie, pentru cel mai bun DJ, cel mai bun artist/producator, cea mai buna casa de discuri (F-Communications) si cea mai buna petrecere, pentru serile Wake Up organizate in clubul Rex din Paris. Muzicianul a devenit astfel a devenit una dintre cele mai importante aparitii in scena muzicii de dans europeana si apoi americana, in 1996 fiind votat cel mai bun DJ international.

Dupa ce a primit aceasta titulatura, casa de discuri React din Anglia l-a contactat pe Garnier pentru un mix. Mixul a fost facut in studioul sau din Paris, Wake Up Lab si din acest motiv a primit si numele de Laboratoire Mix ca si multe alte remixuri facute de artist in acea perioada. Aparut ca dublu CD, Laboratoire Mix este unul dintre cele mai celebre mixuri de studio ale sale din anii 90, o combinatie de techno si house, continand atat piese de-ale sale, cat si piese ale altor artisti precum Jeff Mills, Robert Armani, Aux 88, Green Velvet sau Aphex Twin (in remix Philip Glass).

Acesta si-a continuat cariera de DJ in Paris, avand seri in fiecare marti in club Rex si in fiecare vineri in cunoscutul club de homosexuali Le Queen. Fiind mereu fascinat de folosirea tehnologiei si de noutate in muzica a continuat sa experimenteze imbinand diverse stiluri muzicale. Nu a incetat niciodata sa se reinventeze si a incercat sa adauge un pic de veselie in miscarea techno, care i se parea mult prea serioasa in unele momente.

Tot in 1996 a aparut si Raw Works, la Never Records, o colectie ce continea piese mai vechi, dintre care unele in versiuni noi, iar in aprilie anul urmator apare 30, titlu dat in urma implinirii varstei de 30 de ani. Acest nou album a adus cu el un Laurent Garnier mai futurist si mai experimental, cu ritmuri complexe, lucrate atent: o fuziune inovativa intre muzica electronica, jazz, rap, funk si chiar reggae.

Piesele techno Flashback si Crispy Bacon au fost printre cele mai mari succese in muzica de dans din acea vreme, Crispy Bacon aparand pe mai multe EP-uri, inclusiv intr-un remix Jeff Mills, iar piesa care a pregatit albumul, The Hoe, a avut si un remix de DJ Hell. Multe dintre ele sunt foarte actuale si inca se pot gasi in multe seturi de DJ. Sweet Mellow D este o piesa melodioasa, un techno spre Detroit, Feel The Fire o piesa house foarte calda, iar Kall It! o piesa techno-electro ce creaza o atmosfera tensionata.
Flashback a avut parte de un videoclip regizat de Quentin Dupieux, cunoscut in lumea muzicala ca Mr. Oizo. Dupieux si-a regizat dealtfel si videoclipurile la Flat Beat si Analogue Worms Attack si tot el a creat si cunoscuta mascota pe care a denumit-o Flat Eric. Dupieux a mai facut un videoclip numit Nightmare Sandwiches si care a avut ca fundal sonor piesele Crispy Bacon si The Hoe de pe 30.

Alte piese ale albumului, precum Deep Sea Diving, Theme From Larrys Dub, For Max sunt mai ambientale, de atmosfera, cu influente de jazz, dub si trip-hop, perfecte ca muzica de film sau de prezentare. Laurent Garnier a mentinut legatura cu moda pe care a incercat sa o imbine cu muzica, asigurand coloana sonora pentru prezentari din Paris, in mod deosebit pentru cele ale japonezului Kenzo.

30 a fost urmat de un al doilea EP Club Traxx si de EP-ul Coloured City, aparut in iunie 1998. Casa de discuri Arcade a hotarat sa adune cateva dintre creatiile de inceput ale artistului si astfel a rezultat Eary Works, album ce contine piese ca Acid Eiffel, Wake Up! sau Join Hands.

Atingerea varstei de 32 de ani a fost sarbatorita printr-o petrecere speciala in clubul Rex din Paris, unde acesta a incantat publicul cu muzica house si techno timp de 12 ore fara oprire. Un cadou de ziua lui a venit pe 20 februarie odata cu triumful la premiile muzicale Victoires de la Musique unde a luat premiul pentru cel mai bun album fracez de dans al anului. Premiul a venit la numai cateva luni dupa ce SACEM, asociatia franceza de copyright, a recunoscut drepturile DJ-ilor francezi.

Editia din 1998 a fost dealtfel prima editie in care organizatorii au inclus respectiva categorie, in discursul de acceptare Garnier mentionand importanta introducerii acestei atestari. In timpul ceremoniei de decernare a premiilor de la Olympia, Paris, artistul a cantat live Acid Eiffel, fiind acompaniat de violonisti si de percutionisti. Spectacolul a fost transmis in direct la o ora de maxima audienta de catre televiziunea nationala de techno din Franta, care-si castigase intr-un final recunoasterea din partea publicului francez dupa ce o foarte lunga perioada de timp fusese aspru criticata.

Dupa triumful de la Victoires de la Musique, Garnier a inceput colaborarea cu coregrafi de dansuri contemporante. Totodata a devenit parintele tinerilor DJ si producatori, dedicand mult timp pentru a ajuta noua generatie franceza in producerea de muzica si distribuirea ei.

In septembrie acelasi an a fost invitat sa mixeze la Techno Parade din Paris, in fata a 100 de mii de oameni, iar anul urmator a pornit intr-un miniturneu, fiind prezent la cele mai mari evenimente techno si electro dn vara lui 1999: la Sonar in Barcelona, la Astropolis in Anglia si la Borealis in Montpellier. In 17 septembrie pe Olympia din Paris, acompaniat de 14 dansatori si muzicieni, Laurent Garnier a oferit un spectacol de neuitat interpretand live multe dintre piesele sale.

Octombrie 1999 aduce EP-ul The Sound Of The Big Babou, un EP de mare impact care pregatea aparitia unui nou album. O piesa plina ritm, psihedelica, cu o linie melodica abstracta, dar foarte armonioasa. Videoclipul piesei a fost regizat de Vito Rocco si il prezinta pe un hot blocat intr-un lift cu o bomba care ticaie, este extrem de amuzant si are un final neasteptat. Nu voi spune sfarsitul pentru ca nu vreau sa stric surpriza de a-l cauta si viziona.

2000 aduce astfel cel mai de succes album al artistului, Unreasonable Behaviour, un album prin care si-a gasit o sonoritatea proprie, clara si aparte. Acest album a fost iubit atat de critici cat si de publicul larg, iar vanzarile au depasit 250 de mii de copii.

A doua piesa extrasa pe single a fost The Man With Red Face, una dintre cele mai cunoscute piese de muzica electronica ale tuturor timpurilor, cu o linie melodica deliranta cantata de saxofonistul Philippe Nadaud. Artistul declara ca a muncit foarte mult la aceasta piesa, cel mai greu fiindu-i sa surprinda improvizatiile la saxofon si sa le lege cu ritmul percutant de techno. Videoclipul regizat de Siraj Jhaveri este la fel de dement ca si piesa, actiunea petrecandu-se intr-un magazin al unor indieni care se uitau la televizor pana ce la un moment dat se strica asa ca sunt nevoiti sa cheme un depanator. Videoclipul are aproape sapte minute, fiind unul dintre cele mai lungi aparute la MTV, alaturi de cel la Window Licker a lui Aphex Twin. Piesa a avut numeroase remixuri, printre care cele facute de Funk DVoid, Jan Driver, Svek si Ashley Beedle, plus numeroase alte versiuni pirat.

Urmatoarea piesa de pe album lansata a fost Greed, cu o sonoritate oldschool, un balans clasic de Detroit, amintind de piesele lui Juan Atkins scoase sub pseudonimele Model 500, Model 600, M500 sau mergand mai devreme, chiar de Kraftwerk, cu o voce trecuta prin vocoder si cu un sentiment de film de groaza. Videoclipul reda perfect aceasta atmosfera intunecata a piesei, fiind regizat de Cesar Vayssie intr-o maniera care aduce aminte de David Lynch: o lume bolnava, de o veselie sinistra. In videoclip in rolul postasului joaca producatorul si DJ-ul francez de hardcore Manu Le Malin, prieten cu Laurent Garnier. Piesa a fost remixata de catre de multi artisti, printre care si Dave Clarke, Fabrice Lig, Avril, Carl Taylor sau The Hacker, toate remixurile fiind adunate pe LP-ul Greed, Worldwide Reworks.

Revenind la album, incepe cu The Warning, un intro de aproape doua minute, un intro in atmosfera generala a albumului, un intro care te atentioneaza ce va urma, un intro cu un sunet obscur de alarma grava si niste percutii tribale. Exceptand introul si interludiul numit Unreasonable Behaviour, care reprezinta un fel de ars poetica, albumul contine 10 piese, iar intr-o versiune lansata in Japonia una in plus numita Le Groove de ta Mere.

City Sphere are un ritm spart, deosebit, cu mici elemente de IDM care insa contribuie la groove. Forgotten Thoughts este una dintre preferatele mele, are un o linie sfasietoare, distorsionata, dar muzicala, fiind urmata de Sound Of The Big Babou, iar apoi de interludiul de care vorbeam. Cycles doppositon creeaza un ritm electro abstract, presarat ca si City Sphere cu mici elemente si artificii de IDM, iar apoi saxofonul de pe The Man With The Red Face destinde putin atmosfera care se continua cu armonioasa Communications From The Lab.

Atmosfera tensionata revine odata cu Greed si este continuata de energica si rapida Dangerous Drive, care se construieste incet atingand un climax isteric dupa sase minute. Dangerous Drive este o alta piesa perfecta atat pentru ringul de dans, cat si ca muzica de film. Downfall pregateste finalul albumului, este o piesa IDM, experimentala, armonioasa si reprezinta o schimbare majora pentru Laurent Garnier care cu o parte se departeaza din ce in ce mai mult de muzica de dans, prefigurand putin aparitia urmatorului sau album, The Cloud Making Machine.

Saxofonul lui Philipe Naraud se regaseste si pe piesa care incheie 30, Last Tribute From The 20th Century, o piesa melancolica, omagiala, care prin vocea Deliei, sotia lui, multumeste artistilor vizionari din orasele New York, Detroit si Chicago, cei care au avut un impact fantastic asupra muzicii electronice contemporane si in mod particular asupra muzicii lui.

Unreasonable Behaviour l-a determinat pe Garnier sa-si exploreze interesul si sa-si satisfaca fascinatia pentru elementele visuale. Pe langa videoclipuri, Garnier a pornit intr-un turneu ce curpindea mai mult de 60 de date cu evenimente prin Europa si SUA. Fie ca mixa la Elysee Montmartre in Paris sau era in prim planul festivalului Werchter din Belgia in fata a 70 de mii de oameni, carisma si generozitatea muzicii lui Garnier a sedus un public foarte numeros.

Artistul si-a lansat site-ul de web odata cu aparitia single-ului Greed si a uplodat pe site tema principala a piesei, invitand fanii sa creeze propriul lor remix in incercarea constanta de a descoperi noi talente. In ciuda statutului sau de vedeta, artistul si-a continuat aparitiile ca DJ in diverse cluburi. Dupa 15 ani de mixat, Laurent Garnier e departe de a fi blazat sau depasit, experimenteaza mereu si reuseste sa creeze atmosfera in cluburi pana dimineata. Pentru a vedea ce vitalitate si energie are artistul in spatele pupitrului, va dau un link cu un filmulet de 20 sec dintr-un set al sau la Rex, surprins in timp ce mixa deja celebra Oakish a lui Josh Wink. Artistul declara ca nu intelege DJ-i care incearca sa faca lumea sa danseze, dar ei nu au pic de ritm si nu pot dansa pe propria lor muzica.

Text by Vania
Releases:
As French Connection (CD, Maxi) Fnac Music Dance Division 1991
As French Connection (LP) Fnac Music Dance Division 1991
French Connection (12") Dance Device 1991
Join Hands Remixes (12") Fnac Music Dance Division 1991
Join Hands (Remixes) (CD, Maxi) Fnac Music Dance Division 1992
Stronger By Design EP (CD, Maxi) Fnac Music Dance Division 1992
Stronger By Design EP (12", EP) Fnac Music Dance Division 1992
A Bout De Souffle EP (CD, Maxi) Fnac Music Dance Division 1993
A Bout De Souffle EP (12", EP) Warp Records 1993
A Bout De Souffle EP (12", EP) Fnac Music Dance Division 1993
For House Music Lovers (12", S/Sided, Ltd, Etch) Fnac Music Dance Division 1993
Planet House EP (CD, Maxi) Fnac Music Dance Division 1993
Planet House EP (2x12", EP, Ltd, Blu) Fnac Music Dance Division 1993
Planet House EP (12", EP) Fnac Music Dance Division 1993
Planet House EP (CD, Maxi) Rough Trade Germany 1993
Astral Dreams (12", S/Sided, Etch) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1994
Astral Dreams (Remixes Limited Edition) (12", Ltd) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1994
Astral Dreams Daydreams (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1994
Astral Dreams Restless (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1994
For House Music Lovers 2 (12", Ltd, Etch, S/Sided) F Communications 1994
Shot In The Dark (CD, Album) F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1994
Shot In The Dark (2xLP) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1994
Shot In The Dark (2xLP, Ltd, Yel) F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1994
Club Traxx EP (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1995
Club Traxx EP (2x12", EP) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1995
Club Traxx EP (CD, Maxi) King Records 1995
Astral Dreams (12") Never Records 1996
Raw Works (CD) Never Records 1996
Raw Works (2x12") Never Records 1996
The Hoe (12") F Communications 1996
30 (CD, Album, Ltd) F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1997
30 (2xLP) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1997
30 (CD, Promo, Album) F Communications 1997
30 (CD, Album) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1997
30 (CD, Album, Smplr) Avex Trax 1997
30 (Specially Packaged) (2xLP, Ltd) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1997
A Bout De Souffle EP (CD, Maxi) CNR Music 1997
A Bout De Souffle EP (12", EP) CNR Music 1997
Abstract EP (12", EP) GFB Records 1997
As French Connection (CD) CNR Music 1997
Crispy Bacon (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1997
Crispy Bacon (CD, Single) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1997
Crispy Bacon (12") GFB Records 1997
Crispy Bacon (12", Promo) F Communications 1997
Crispy Bacon (CD, Maxi) Never Records 1997
Crispy Bacon (12") Never Records 1997
Crispy Bacon (Jeff Mills Remix) (12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1997
Crispy Bacon (Part 1) (12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1997
Crispy Bacon (Part 2) (12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1997
Flashback (CD, Maxi, Dig) F Communications, Play It Again Sam (PIAS), Rough Trade Germany 1997
Flashback (12") F Communications 1997
Flashback (12") Never Records 1997
French Connection (12") CNR Music 1997
Join Hands (Remixes) (12") CNR Music 1997
Planet House EP (CD, Maxi) CNR Music 1997
Planet House EP (12", EP) CNR Music 1997
Stronger By Design EP (12", EP) CNR Music 1997
Stronger By Design EP (CD, Maxi) CNR Music 1997
Club Traxx Vol. 2 (12", Ltd) F Communications 1998
Coloured City (CD, Maxi, Dig) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1998
Coloured City (12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1998
Coloured City (CD, Single) F Communications 1998
Early Works (2xLP) Arcade (France) 1998
Early Works (2xCD, Dig) Arcade Music Company (The Netherlands), EQuality 1998
Early Works (CD) Arcade America 1999
Early Works EP (12", EP) Arcade America 1999
The Sound Of The Big Babou (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1999
The Sound Of The Big Babou (12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 1999
Greed (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2000
Greed (12") F Communications 2000
Greed (DVD) F Communications 2000
Greed (Part One) (12") F Communications 2000
Greed (Part Two) (12") F Communications 2000
Greed - World Wide Re-Works (2x12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2000
Greed / The Man With The Red Face (CD, Maxi) F Communications 2000
The Man With The Red Face (CD, Maxi) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2000
The Man With The Red Face (CD, Single) F Communications 2000
The Man With The Red Face (12") F Communications 2000
The Man With The Red Face (12", Promo) F Communications 2000
The Man With The Red Face (12", Promo) F Communications 2000
The Man With The Red Face (12", Promo) F Communications 2000
The Man With The Red Face (CD, Maxi, Promo) F Communications 2000
The Man With The Red Face / Communications From The Lab (12") F Communications 2000
Unreasonable Behaviour (2xCD, Album) F Communications 2000
Unreasonable Behaviour (2xLP, Album) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2000
Unreasonable Behaviour (CD, Album) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2000
Unreasonable Behaviour (CD) Toy's Factory 2000
Unreasonable Behaviour (CD, Album) Mute Corporation (US) 2000
Unreasonable Behaviour (12", Promo) F Communications 2000
Unreasonable Behaviour (2xCD, Album) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2000
Unreasonable Remixes (12") F Communications 2000
Wake Up / Plasmids (12") Rewind The Classics 2000
Astral Dreams (12") Mute Corporation (US) 2001
Early Works (2xCD, Album, Dig) Wagram 2001
Early Works (2xCD, Album) Arcade (France) 2001
Early Works (2xLP) Wagram 2001
Join Hands (12") Wagram 2001
The Man With The Red Face (12") Mute Corporation (US) 2001
A Bout De Souffle (12") Wagram 2002
Sambou (12", W/Lbl) F Communications 2002
Unreasonable Live (12" + DVD, PAL + Box, Ltd) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2002
Unreasonable Live (DVD, PAL) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2002
30 / Unreasonable Behaviour (2xCD) PIAS France 2004
Barbiturik Blues (CD, Maxi) F Communications 2004
The Cloud Making Machine (CD, Promo, Album) F Communications 2004
The Cloud Making Machine (CD, Album) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2005
The Cloud Making Machine (LP + 12", EP, S/Sided, Ltd) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2005
The Cloud Making Machine (CD, Album) Mute Corporation (US) 2005
The Cloud Making Machine Reworks (CDr, Promo) F Communications 2005
The Cloud Making Machine Reworks Vol. 1 (2x12", Ltd) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2005
The Cloud Making Machine Reworks Vol. 2 (12") F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2005
Controlling The House (Frederic De Carvalho Remix) (12", Ltd, 200) Absolut Freak Records 2006
Retrospective (2xCD, Dig) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2006
Retrospective (2xCD, Promo) F Communications, Play It Again Sam (PIAS) 2006
Retrospective (2xCD) Mute Corporation (US) 2006
Home page: www.laurentgarnier.com


Popup detector