The Gallery Presents Marco V si Mauro Picotto @ Turnmills, Londra

22 Martie 2007 Beat Factor BeatFactor

The Gallery Presents Marco V si Mauro Picotto @ Turnmills, Londra
Petrecerea The Gallery din Turnmills, casa a celor mai mari nume de pe scena mondiala Trance si House precum Paul van Dyk, Tiesto, Armin Van Bureen, Hernan Cataneo si Roger Sanchez sa enumeram doar cateva, a fost locul in care, vineri 16 martie, si-au etalat aptitudinile technice si muzicale legendarii Marco V si Mauro Picotto. Beat Factor a avut placerea de a fi in "primele randuri" ale ringului de dans. Sa vedem cum au stat lucrurile:

Vineri seara , 8:45 PM , ma aflu in mijlocul unei discutii aprinse cu prietena mea pe inepuizanta tema a abundentei de cluburi la care am fost in ultima vreme si cat de lipsit de ratiune as fi daca as merge si in seara asta....

Ok, accept cu stoicism toate numirile ei si raman neclintit in hotararea mea de a pleca spre galeriile de pe Farringdon Road, acolo unde de vreo doua decenii se afla clubul Turnmills. Una dintre pietrele de fundatie ale clubbingului londonez, clubul gazduieste saptamanal petrecerea The Gallery, petrecere cu un line-up ce te face sa te gandesti ca viata se scurge prea repede si tu nu te bucuri destul de tot ce iti ofera.

Saptamana aceasta : Marco V, unul dintre cei mai prolifici dj/producatori de muzica trance la nivel mondial, cunoscut prin energia si combinatiile de sunete neasteptate din piesele sale ce au rasunat pe ringurile de dans din intreaga lume: LoopsnTings, Simulated sau mai nou Second Bite fiind doar cateva din capodoperele sale. Vine in aceasta seara la Londra sa aduca cele mai proaspete sunete din Amsterdam, orasul cafenelelor, si pentru a sustine un alt mare nume, italianul Mauro Picotto, care isi lanseaza in UK noul sau album Now and Then.

Mauro Picotto este sinonim cu cel mai de success brand de clubbing Italian, Meganite, cu petreceri hedonistice avand loc in mod regulat in nenumarate locuri pe intregul Glob, de la New York si pana in Amsterdam. Muzica sa este una dintre putinele originale pana la extreme, artistul pastrandu-si timbrul latin rotund si bouncy si alipind la acesta surse de inspiratie din locurile prin care a avut ocazia sa calatoreasca; fapt ce ii confera un binemeritat loc intre cei mai influenti producatori de muzica trance mondiali. Printre cele mai cunoscute titluri din discografia sa enumerez "Lizzard ", Pulsar 2000 si Iguana, piese ce s-au bucurat de aprecierea si suportul DJ-ilor de calibru precum Van Dyk , Tiesto si Van Bureen .

Alaturi de acesti monstrii sacri, Gavyn Mytchell, rezident al Gallery-ului inca de la inceputuri, impreuna cu cele mai noi aditii la bijuteriile coroanei britanice a trance-ului Gareth Emery si Matt Hardwick, care vor incalzi decibelii in seara asta. Imi spun ca nu e rau...nu e rau deloc!!

Fara sa pun prea multa discutie dau fuga la mixer in camera de sus a casei si imi pornesc prima piesa...intamplator e Second Bite a lui Marco V, si un sentiment total de bine imi incalzeste simturilestiu ca va iesi bine in seara asta. Doua ore mai tarziu, apas ultimul Cue pe cd player, sunetul se opreste inspaimantator, imi trag hainele si fata de week-end si uite-ma plecand, sunt pe calea cea mai potrivita spre a-mi trai clipele serii cum trebuie , spre The Gallery. Nu mai e nevoie sa spun, se pare ca si prietena mea a realizat gravitatea situatiei si e gata pregatita sufleteste sa-mi fie partenera la rele. Fa acum, discutam mai tarziu...

Clubul Turnmills, primul din UK care a obtinut o licenta de 24 de ore pentru organizarea evenimentelor dance si care a fost in fruntea curentului rave inca din inceputurile anilor 90, este gazda a petrecerii The Gallery de 12 ani in luna mai a acestui an. Punct de reper in anuala "transhumanta" a DJ-ilor si clubberilor deopotriva inspre Ibiza si inapoi, nume "grele" se opresc pe aici sa impresioneze cu ultimele tehnici si cele mai noi sunete descoperite. Toti de la Oakenfold si Pete Tong pana la Van Dyk au transpirat pe deck-urile de aici. Te simti ca intr-un loc unde timpul si celelalte masuratori omenesti se opresc. Aici e vorba doar de muzica buna si de noi experiente ce rup orice bariera. Multimea care te intampina in Turnmills este una dintre cele mai variate si vibrante de pe scena londoneza; pe langa credinciosii membri ce isi tocesc trainerii pe podelele clubului in mod saptamanal se afla si un aflux continuu de chipuri noi din toate colturile si orientarile Pamantului, pastrand atmosfera mereu proaspata si originala.

10 minute pana la 24:00, la coada in fata institutiei, coada acceptabila de vreo 20 de oameni, unul dintre bodyguarzi face loc fara prea multe explicatii unui grup de baieti-fete/ fete-baieti in fata noastra...??!??...Habar n-am de ce, sincer nu-mi pasa, e ok, "buzz"-ul de a fi la o rasuflare de usa de la intrare nu da loc altor nimicuri. Cinci minute mai tarziu, jos in club, poti simti bass-ul cotrobaindu-ti prin intestine si dupa privirile luminoase a celor din jur, nimeni nu pare a fi prea deranjat, dimpotriva, zambete si rasete relaxate cat cuprinde ochiul.

Camera 2, camera de house, apartine in seara asta in totalitate Taniei Von Pear si conceptului ei de clubbing Going Places, concept ce are la baza promovarea de proaspete talente internationale. In aceasta seara este sustinuta de cel mai valoros export de moment al House-ului unguresc, Belocca & Soneec, semnati de curand la labelul mondial al lui Roger Sanchez (Stealth Records) si de o mana buna de oameni care parca abia veniti fiecare din propriile calatorii se saluta, se imbratiseaza si isi impartasesc sagalnici ultimele impresii si descoperiri.



Going Places:

Pasesc in camera principala, unde tavanul apasa la fiecare beat marea de maini ridicate...e Gareth Emery, meteoritul trance-ului englezesc, cum a fost numit de binecunoscuta publicatie muzicala Mixmag in 2002. Isi ia warm-up jobul foarte serios si pe parcursul urmatoarelor 2 ore duce sunetul de la funky pana la techy si toata calea inapoi cu o placere copilareasca. Ceva chipuri cunoscute, zambitoare si mandre de alegerea de a fi aici in seara asta, si ma simt ca acasa. Muzica buna, multime buna/ nebuna . Marfa ! Cateva momente si ceva piese mai tarziu, cu un zambet ce-i deschide fata de la o ureche la cealalta, Emery arata mandru motivul pentru care a fost numit de mai toata presa de specialitate din UK a Future Hero. Nici nu s-a terminat incalzirea si deja lumea urla si se misca intr-o febra contagioasa.

Desi e aproape 2 A.M, oamenii continua sa vina...Noaptea e inca devreme! Iar clubul nu e la apogeuinca! Ma strecor printre trupurile transpirate ce ma despart de depozitul de arme la alegere (barul). Inarmat cu o bere si curaj mai dam o recunoastere in camera de house. Groove-urile sunt tot mai rapide si toata suflarea din camera, cata frunza, cata iarba, a trecut la miscat din maini, picioare, decolteuri si rotunde posterioare...atmosfera s-a incins, nu dureaza mult si ne salutam cu cativa calatori cunoscuti, din bucuria revederii sau doar sa ne aratam reciproc cat de bine merg toate in seara asta.

Mauro Picotto:

Inapoi in camera 1, Picotto prinde haturile serii cu ambele maini si ridica bpm-ul in ademenitoarea si intunecata scena a techno-ului italian. Luminile se lasa usor pana se sting total si camera e luminata acum doar de proiectiile cutting-edge de pe peretii laterali si de fata plina de entuziasm a italianului ce pare ca isi descopera piesele odata cu multimea. Parca toata lumea e afectata de o sete nemaiintalnita sau de o vezica rebela tinuta cu greu in frau, caci o parte numeroasa din clubberi se imbulzesc spre baruri/ toalete si bassul impinge mai usor aerul fierbinte in plamani. Langa noi un grup de fete, suna ele a fi spaniole/ italience, striga in gura mare pline de multumire Che Passaaaaaaaa... ?!!? Che Passaaaaaaaaaa...??!?, si parca tot sunetul asta sacadat si rotund e facut sa fie gustat pe deplin in seara asta si nu mai tarziu.

Marco V:

Inca un drum pana la bar pentru aprovizionare si venind inapoi zaresc inconfundabila grimasa a omului pentru care mi-am adus urechile aici in seara asta...E Marco V, si intra cu prima piesa ca si cum nu a fost niciodata plecat de aici: sunetul e tare si serios, aproape calculat, ai putea crede. Dar clipa urmatoare bassul deranjant al piesei Terminal 18 lumineaza camera care nu pierde timpul si saluta geniul cu un urlet de fericire si abandon. Doamnelor si domnilor, va rugam legati-va centurile, decolam! Incerc sa ma apropii de cabina dj-ului, sa mai fur ceva miscari de-ale maestrului...lucru imposibil si de neatins, mainile ridicate tinand aparate foto si telefoane mobile directionate pentru o poza iti dau senzatia ca te afli la un fashion show. E ok, ma resemnez la conditia clubberului de rand si cred ca nu e rau de loc nici asa :); nu pierd o clipa din rollercoasterul olandez.

E spre jumatatea setului si primesc din plin tot ceea ce imi doream de la seara asta...sunetul nou si niciodata previzibil al Amsterdamului, o infuzie de trance, techno, robot funk si acid ce ne fac sa hotaram o excursie pe la vara in tara lalelelor si a cafenelelor. Trebuie sa mergem, am jurat!! : )

Matt Hardwick:

Inspre 5 A.M. si baiatul de aur al Gatecrusher-ului, Matt Hardwick preia datoria deckurilor. Aerul greu si transpiratia ce atarna de tavan sunt luate de proaspatul sunet si facute uitate undeva departe. Piesa dupa piesa, trance-ul melodios si lin ce se scurge din uriasele boxe ne departeaza de atmosfera incinsa a clubului si gandurile zboara departe prin ochii inchisi.

Gavyn Mytchell:

Gavyn Mytchell, cel mai cu vechime la deck-urile Turnmills-ului in aceasta seara da sunetul desteptator la 6 si pare-se ca lumea nu se mai satura, desi e sambata, si poate ca unii dintre noi trebuie sa fie la munca in urmatoarea ora . In astfel de momente nu ma pot plange ca sunt liber profesionist :). Usurinta si skillul cu care piesele curg imi aduce aminte de ce Gavyn e resident al Gallery-ului de 11 ani. Sunetul lui e proaspat si odihnit ca si cum toata seara asta a fost un vis frumos. Aclamat de intreaga presa de specialitate din UK, Gavyn Mytchell este omul perfect sa aduca setul de la 6 dimineata, stilul sau curat si driving adunandu-ti toate simturile si energia fizica intr-un loc nou, fascinant si energizant.

7:30, si lumina alba a neoanelor strapunge fara pic de mila privirile nedumerite ale ultimelor aratari din club...printre care si noi. Naspa, ca vrem, ca nu vrem, s-a terminat... E timpul sa mergem acasa. Imi iau pe mine haina si fata de sambata dimineata si agale spre iesire aprinzand o ultima tigara. Fata blonda de la usa ne intreaba cu un zambet nefortat si cunoscator daca am enjoyed??!? si lumina racoroasa a diminetii ne loveste din plin chipurile pe care se citeste cu usurinta multumirea....Am prins clipa cu ambele maini! Greu de crezut ca se putea mai bine!


Popup detector