Cum a fost la Digweed

09 Noiembrie 2009 Create It BeatFactor

Mai tineti minte anii 2003 - 2005? Anii in care cluburile bubuiau de progressive, de basii aceia parca interminabili pusi peste niste tobe repetitive si reci? Bine, nu toate, dar unele dintre ele exact asta iti inspirau.


Mai tineti minte petrecerile de after interminabile si dorinta de a vedea cate un maestru ca Sasha si Digweed in plina actiune intr-un club intunecat, rece, care-ti da impresia ca esti la un rave unde se asculta goa doar ca nu esti?

Ei bine, sambata seara, ceva din elementele de mai sus au acaparat clubul Kristal.

Din punct de vedere muzical, Digweed a scos de la naftalina sau a sapat adanc dupa cele mai progressive piese de progressive si le-a servit publicului cu o tehnica impecabila.

Sa o luam de la inceput: totul a pornit cu DJ-ul Kool in deschidere, cu un stil clasic de progressive, ceva house, ceva piese Ellen Allien si iarasi house cu tente de progressive, facandu-i intrarea perfect lui Digweed.

John Digweed si-a inceput setul tarziu in noapte, intr-o atmosfera interesanta, realizata de un club aproape full.

Fanii progressive parca au iesit din case melancolici si au calcat pragurile clubului Kristal, pentru ca pe nicio fata a niciunui om nu scria "i love techno", ci mai de graba inspira o dorinta arzatoare de maini ridicate-n aer pe muzici "sensibile", cu linii melancolice.




Ce-i drept, atmosfera a fost cu totul speciala: cuburile din mijlocul ringului de dans au fost mutate in fata barului, iar in spatele pupitrului, in colturi, doua dansatoare... nu putem spune ca dansau ci mai de graba pozau pe ritm, imbracate parca de Stanley Kubrick.

Daca mai tineti minte Eyes Wide Shut atunci veti intelege perfect atmosfera din Kristal de sambata seara.

Elemente de anii 30, palarii cu franjuri, domnite cu sanii acoperiti doar de un nasture, canapea pozitionata in mijlocul barului cu o tanara domnita pozand pe muzica, pelerine cu umeri uriasi si alte accesorii. Aceste mici picanterii vizuale creeaza un feeling de club asa cum ar trebui sa fie, mai ales cand este vorba despre un Glam Club.

Dupa experienta John Digweed, putem trage cateva concluzii mai mult decat interesante: tunurile de aer rece fac toti banii, outfiturile dansatoarelor si dansatoarele in sine pot fi mai mult decat suficiente pentru a crea o atmosfera de-a dreptul artistica, si dupa multe luni, vedem din nou, femei aratoase in cluburi, si mai putini copii cu freze de placa.


Poze de la eveniment puteti vedea in GALERIA FOTO


Popup detector