Cum a fost la B'Estival?

02 Iulie 2007 Beat Factor BeatFactor

Cum a fost la B'Estival?
Ce se intampla atunci cand mai multi oameni isi pun mintea si aduna o serie de artisti din mai multe zone muzicale pe o platforma de ciment ce poate strange peste 20 000 de oameni? Se intampla BEstival, un fel de senzatie a verii care timp de 3 zile a zguduit Romexpo-ul din Bucuresti. In zilele de vineri, sambata si duminica s-au perindat pe cele doua scene ale festivalului artisti pe care putini sperau sa ii vada anul acesta.

Ziua de vineri a fost cea mai aproapiata de zona muzicii electronice, iar highlight-ul a fost fara nicio indoiala trupa Faithless. Daca la prima vedere programul parea foarte piperat din punct de vedere muzical, unele trupe nu s-au ridicat chiar la asteptarile maxime. S-a inceput cu Sonicvibe, DJ-ul constantean care a castigat competitia Heineken Music Thirst Studio 2007, pe care din nefericire nu l-am mai prins. Cam pe aceeasi nota au continuat cei trei romani de la Monochrome, insotiti de SKVJS Krew la proiectiile video. Soare, caldura, lume putina, cimentul destul de incins. Incetul cu incetul, lumea a inceput sa se stranga, astfel incat cei de la Suie Paparude au avut un public ceva mai numeros. Cum scenele principale erau lipite una de cealalta, trebuia doar sa faci o mica pirueta de la o scena la cealalta, fara a fi nevoit sa alergi sute de metri. Momentul Yonderboi a prezentat interes din punct de vedere muzical, chiar daca atmosfera nu prea era de petrecere, ci mai mult de relaxare.

Hooverphonic si-au inceput concertul la ora fixa, adica 7 PM. Piese mai vechi si mai noi, solista vocala Geike Arnaert intr-o forma excelenta si un public numeros. Momentul Eden a fost delicat si poate punctul forte al intregului concert. Prin mirosul de mici, paharele de bere si oameni care roiau ca furnicile, si-au facut aparitia cei de la Morcheeba, in jurul orei 8 PM. Doua soliste dragute, insa care ar fi putut sa isi dea silinta mai mult la vocal, instrumentisti, totul live, atmosfera de festival. Muzica moale, de relaxare in continuare. Come on, everybody here from Romania!!. Fie de la bere, fie de la excitatia pe care ti-o dadea faptul ca urma sa ii vezi pe Faithless, britanicii de la Morcheeba te faceau sa dai din cap si sa intri in atmosfera.

9.30 PM. Se mai racoreste, publicul devine mai zambaret, multi se strang la scaunele din zona VIP pentru a vedea scena mai bine. Baterie, clapa, chitara, sound check discret; fiecare isi ia unealta in primire. Aplauze in mod repetat, incepe muzica sa cante, jocuri de lumini care iti roiau prin fata ochilor, si dupa cateva minure un Maxi Jazz asa cum il vezi in poze intr-o forma excelenta. Incepe Insomnia, publicul este in extaz, sau cel putin asta reiese din miile de maini care se vad in fata scenei la care Faithless canta. Maxi Jazz danseaza, sare, canta, gesticuleaza mult, inchide ochii pentru mai multe secunde in mod repetat. In timp ce Faithless canta, pe cer apar artificii care nu erau incluse in program; un moment inedit. Se aud piese cu un sound total diferit fata de cel de pe CD, pentru ca totul este adaptat pentru live. Da, se canta live, lucru care in Romania inca este vazut ca ceva extraordinar. Mai toti cei care pana acum motaiau, pe muzica celor de la Faithless incep sa topaie, chiar daca poate unii nu au auzit prea multe lucruri despre asta. Apropo, si publicul pare mai elevat decat cel de la Coke Live, de exemplu. Publicul Prodigy versus publicul Faithless. E ca si cum i-ai compara pe cei care beau Coca Cola contrafacut cu Coca Cola original. (Da, probabil am spus o prostie).

Phil Hartnoll a fost probabil momentul cel mai trist al serii, pentru ca lumea deja incepea sa plece, sunetul a fost dat mai incet, iar personajul care a scris istorie in muzica electronica nu a beneficiat in Romania de atentia cuvenita. Nu e nimic, niciodata nu e prea tarziu.

Nu am inteles de ce totul se sfarsea la 12.00, in conditiile in care s-ar fi putut face o continuare pe timp de noapte a festivalului. Dupa ce te dezmorteai, iti intrai in fire, se termina atat de repede incat plecai acasa cu un gust amar; macar ramaneai consolat cu faptul ca ai dansat pe Faithless.

Ziua a doua a reprezentat etapa cea mai amestecata, din punct de vedere muzical. In cateva cuvinte, Kasabian a fost bine, atmosfera si multa energie, Reamonn i-a fericit pe pasionatii de rock, iar Pink a fostroz. Tot ea a inchis si a doua zi de BEstival, zi ce a beneficiat de ceva mai putin public decat precedenta. Pe scurt, e interesant sa o vezi pe Pink, dupa ce auzi atat de multe lucruri despre ea, o vezi pe toate canalele de televiziune de muzica, pe copertile revistelor de specialitate. A fost politicoasa, energica, pasionala (muzical), eleganta si cu o atitudine cool de rock & roll.

Daca primele doua zile au fost incarcate, cea de-a treia zi de BEstival a adus cireasa de pe tort, pentru care s-au batut mai bine de 16 000-17000 de oameni: Marilyn Manson in premiera, Alice Cooper si Wu Tang Clan. Hip Hop, rock, pop, electro clash de la Chicks on Speed pe care cu mare parere de rau le-am pierdut. Dupa un start greoi si un sound check prelungit, cei de la Wu Tang au facut atmosfera, in adevaratul sens al cuvantului. Imaginati-va 6-7 negri fiorosi, cu haine largi, cu o atitudine de gangsteri si cu o energie care pur si simplu te contamina. Chiar daca nu esti un hip-hopper, era imposibil sa nu te misti pe ritmul excelent; hip-hop-ul de calitate se simte de la o posta, mai ales atunci cand este live. Chiar daca DJ-ul nu a reusit sa dea drumul la muzica din prima, membrii trupei nu s-au lasat intimidati si au facut un beatbox destul de spontan probabil.

Moment istoric la B'estival: la inceputul recitalului Alice Cooper, Marilyn Manson a urcat pe scena pentru a-l acompania pe veteranul rocker. Interventia lui Manson in show-ul lui Cooper a fost surprinzatoare, pentru public cel putin. Cei doi au parut sa se inteleaga foarte bine in timpul "duetului", desi existau multe voci care spuneau ca intre ei exista o anumita rivalitate. Marilyn Manson e, intr-un fel, copilul lui Alice Cooper, invatacelul imprumutand mai multe elemente din show-ul inventatorului shock rock-ului.

Dupa o baie de confetti, un joc de lumini de o mare amploare, se da stingerea discret. Plutesc pe platforma calda de ciment mii de pahare din plastic, mucuri si pachete de tigari, farfurii cu resturi de mancare. BEstival s-a terminat, insa a lasat in urma o imagine placuta pentru multi romani care au participat acum la cel mai amplu festival din viata lor.


Popup detector