The Sonar Spirit

21 Iunie 2008 Beat Factor BeatFactor

The Sonar Spirit
Am decis sa scriu desprea aceasta intamplare la un an dupa prima experienta Sonar; adica vara anului 2007. Asta nu inseamna ca in acest an nu vom avea nimic de la Sonar; doi membri BeatFactor sunt acolo de cateva zile deja si vom reveni cu poze, eventual filmari, un articol si speram, niste interviuri cu cativa artisti.

In spiritul Sonar, anul trecut am decis sa testam si petrecerile care aveau loc in jurul festivalului, in Barcelona. Petreceri care nu au nici in clin nici in menaca cu Sonar-ul si se leaga de acest nume doar pentru a aduce mai multa lume la club.

Tin minte perfect noaptea in care vanturam prin centrul Barcelonei in cautarea unui Soma party cu Alex Smoke, Slam si gasca (Ewan Pearson, Funk D Void). Aranjaseram cu Dave (Clarke managerul Soma, nu DJ-ul) mai multe interviuri, iar pentru mine Alex Smoke a fost dintotdeauna unul din artistii pe care am sperat sa-i vad in Romania dar nu s-a putut.

Totul a fost cum nu se poate mai prost in acea noapte. Petrecerea Soma avea loc intr-un club numit La Terrazza. Dupa un scurt search pe google map ziua la hotel, am notat adresa unui club numit la Terazza (cu un singur r). Ne-am dat seama de asta cand deja era mult prea tarziu

In centrul Barcelonei, pe langa bulevardul La Rambla, este un forum / piata urias/a, cu iarba verde, multe banci si tot felul de turisti care trec si se minuneaza de aerul independent al europenilor. Ne-am intins pe iarba, langa niste banci, ca sa mai omoram timpul. Se facuse deja miezul noptii cand am hotarat ca ar cam trebui sa o intindem catre clubul La Terrazza, insasurprizalipsea ceva. Mai exact, sandalele mele de care ma descaltasem si le lasasem pe langa mine, pe iarba.

Tarziu ne-am dat seama ca langa noi, niste concetateni spanioli erau atat de beti incat incepusera sa devina recalcitranti. Dupa ce au dat gata o sticla de wishky impreuna, incepusera sa se ia la bataie. In acest timp, eu imi cautam (destul de disperat deja) sandalele; era 12 deja, magazinele se inchisesera si nu aveam de unde sa-mi iau absolut nimic.

Am incercat sa negociez cu un tip spaniol care impartea flyere cu un after hours party underground; 20 de euro pe slapii lui din guma (slapi pe care ii gaseai in targuri la pretul de cel mult un euro). In mod normal nu ti-as cere chiar 20 de euro, insa mai am destul de mers pe jos, si macar sa ma aleg cu ceva, am inteles din engleza lui destul de stalcita.

M-am gandit ca e aproape absurd sa ti se fure pur si simplu papucii in centrul Barcelonei, in miezul unui festival la care vin mii de straini din toata lumea; plus ca imi venea mereu in minte imaginea pe care o va avea omul care sta la guestlist in clubul in care urma sa mergem, cand o sa ma vada pur si simplu descult. Spaniolul incerca sa ma faca sa inteleg ca nu voi gasi nicaieri nimic deschis, si ca ar trebui sa accept oferta lui. Mai devreme trecuse James Holden prin forum, la gat cu o tipa (grasa). Mi-am amintit ca avusese un set pur si simplu superb mai devreme, la prima zi de Sonar by Day.

Revenind la concetatenii beti de langa noi, am realizat la un moment dat ca treaba devenise serioasa. Turistii trecatori s-au dat la o parte pentru ca incepusera sa zboare prin zona sticle, cutii de bere si pahare de plasticsisandalele mele.

Un ghid care era cu turistii a sunat la politie, iar dupa ce a venit politia mi-am recuperat si eu papucii, dupa mai bine de o ora in care am stat descult, meditand cum am putea totusi ajunge descult la acel Soma party. Am incercat sa le explic revoltat politistilor ca nu e normal sa ti se fure papucii in centrul orasului, insa engleza lor era atat de proasta, incat n-am inteles nimic si m-am resemnat, fericit ca nu-mi voi petrece noaptea descult.

Seara s-a dovedit a fi, pe de o parte un esec complet, iar pe de alta parte draguta. Am ajuns pe la 3 AM in sudul orasului, ghidati de adresa (gresita) a clubului, unde am gasit cateva terase cu muzica raggaeton / spaniola. Cam asta intelesese Google maps din La Terrazza.

Am urat in acea seara taximetristii spanioli care nu intelegeau o boaba din engleza si dadeau mirati din umeri cand ii intrebam fie de adresa clubului, fie de clubul in sine.

Fireste ca nu am gasit clubul, iar din ce am aflat de la cei care sunt anul acesta la Sonar, nici macar nu arata atat de bine si nu merita osteneala. Cand ne-am uitat in mailuri, a doua zi, la hotel, La Terazza era de fapt La Terrazza. Buimaciti dupa o noapte de umblat aiurea, de schimbat taxi-uri si autobuze de noapte si de refuzat arabii care vindeau peste tot bere si hasis, amintirea acelei nopti este inca vie si o consider ca facand parte din acest asa zis Sonar spirit.



Popup detector