Kraftwerk - omul versus robotul

15 Iunie 2009 Beat Factor BeatFactor

Artistii nemti de la Kraftwerk au concertat vinerea trecuta, 12 iunie, la Sala Palatului din Bucuresti, pentru aproape 4000 de persoane (spun organizatorii, Emagic). Sa scrii la modul obiectiv despre un concert Kraftwerk ar insemna sa-ti inserezi in text o suita de clisee lingvistice despre "legendele muzicii electronice", "veteranii muzicii electronice", "fondatorii muzicii electronice" si asa mai departe. Am ales in schimb sa fac acest text pe cat de personal posibil; asadar, sa purcedem.


Ora 8 jumatate, suntem intampinati de party-ul 3D Disco la intrare in Sala Palatului. Preparty-ul a tinut cam o ora jumatate, iar organizatorii descriu acest concept drept un "concept original prezent in premiera in Romania, in care sunetele se imbina cu imaginile intr-un show tridimensional extraordinar".


La ora 9 si-au facut aparitia pe scena cei patru membri ai trupei Kraftwerk. L-am ghicit doar pe Ralf Hutter, care avea si un microfon si care a fost pionul principal al concertului. S-au cantat piese cunoscute fanilor, intre care Man Machine, Planet of Visions, „Vitamin”, ”Autobahn”, “Computerlove”, “Model”, “Neonlights”, "Tour de France", "Showroom dummies" (adaptata si interpretata si in limba romana, momentul in care aplauzele si strigatele publicului au atins apogeul). In spatele trupei un ecran central si urias difuza cunoscutele proiectii video, indispensabile pentru concert.


La intrare ti se dadeau niste ochelari "3D", care nu foloseau la absolut nimic. Ca si la Jean Michel Jarre, pe tot parcursul concertului m-a incercat sentimentul ca aceasta este clipa, acesta este momentul in care totul ar trebui sa se schimbe, in fata mea canta Kraftwerk, ce vreau mai mult? Istoria online si offline imi baga pe gat ca fara trupa Kraftwerk muzica nu ar fi sunat la fel sau chiar nu ar fi existat. Nu neg acest fapt, insa tot istoria te invata ca in orice arta este nevoie de un model, de cineva care sa isi asume rolul de lider, cineva care sa se ridice in picioare, sa iasa in fata si sa spune "eu / noi suntem aceia", pentru binele umanitatii. In cazul de fata, trupa Kratwerk pentru muzica electronica.


Muzica suna primitiv si totodata atat de futurist. Unde am stat, sunetul a fost destul de bun, asa ca am putut sa diger in voie concertul. Tot sound-ul este atat de electronic, desprins complet din ceea ce ascultam de obicei noi si numim muzica electronica. In fata ochilor mi se desfasoara o calatorie intr-un trecut indepartat, de peste 30 de ani. Armonia muzicala si partea soulful este inlocuita cu un sound rece, brut si 100 % electronic. In spatele meu sta un om cu copilul lui (de doar cativa anisori) si tatal ii explica ce e cu acest concert; se simte ca este emotionat si fericit.




Poate ca cel mai important lucru despre care ar trebui pomenit legat de Kraftwerk este faptul ca la ei fiecare cantec are o poveste proprie. Fiecare poveste este unica si face parte din istoria trupei, completand parca un puzzle si formand la final un tot unitar. Nu conteaza in ce ordine sunt prezentate piesele, feeling-ul este (sar ar trebui sa fie) diferit la fiecare piesa.


Kraftwerk ies de pe scena unul cate unul, in aplauzele publicului si se trage cortina. Bucuresti, esti mai aproape cu un pas de descifrarea enigmei numita muzica electronica.


Desi ma asteptam sa fie mai putina lume la concert, Sala Palatului a aratat bine. Era frumos sa vezi generatii complet diferite, unite toate la un loc pentru un scop comun. Copii, tineri, parinti si chiar oameni in varsta. A fost unul din putinele concerte care a adunat un public extrem de diferit, de toate varstele si din mai multe categorii sociale.


Pasionatii de calculatoare, tehnologii si roboti care au vrut sa vada legatura dintr-o perspectiva artistica dintre om si robot, au fost la Kraftwerk.


foto: George Popescu, Alex Barbulescu


words: Dragos Rusu


Vezi galeria foto de la concertul Kraftwerk AICI




Popup detector