Isaac Asimov - ciclul Fundatiei

07 Iulie 2008 Beat Factor BeatFactor

Cred ca aveam 16 ani si eram la mare cu parintii mei (fara chicote va rog). Nu mai tin minte cum am ajuns sa ma opresc la ea, chit este ca am cumparat-o de la un stand de carte din apropierea plajei. Se numea Isaac Asimov - A Doua Fundatie. Isaac Asimov este fara indoiala unul dintre cei mai mari scriitori de literatura SF si de popularizare a stiintei. Cu peste 500 de carti scrise de-a lungul vietii (a trait 72 de ani), ramane incontestabil unul din marii clasici ai literaturii de fictiune.

A Doua Fundatie este de fapt a patra carte dintr-o serie numita Fundatia, despre care as dori sa vorbesc in cele ce urmeaza. Motivul este acela ca sunt absolut fascinat si obsedat (recunosc) de aceasta serie de carti, ele constituind si sursa de inspiratie pentru seria de discuri pe care le scot cu labelul Underl_ne din Londra.

In mare, avem de-a face cu o galaxie numita Calea Lactee, cu o istorie de peste 20,000 de ani de zboruri cu adevarat spatiale, nu ce facem noi in zilele noastre. Intreaga galaxie este colonizata dupa acesti 20,000 de ani, astfel incat ea a devenit un mare imperiu condus de pe planeta-capitala Trantor.

In acest cadru, apare un matematician numit Hari Seldon, iar inainte de a spune care-I miscarea cu Seldon, dati-mi voie sa fac o foarte necesara paranteza. Exista o chestie numita teoria gazelor, care spune cam asa: daca avem un volum de gaze, care evident contine enorm de multe molecule de sine statatoare, putem sa facem predictii despre evolutia acelui volum de gaze, daca stim cateva date de pornire. Evident, nu putem discuta despre vreo mocelula anume, ci doar despre ansamblul intreg de gaz.

Hari Seldon pusese la cale o metoda matematica prin care demonstra ca este posibil din punct de vedere matematic sa prevezi comportamentul unor mase mari de oameni, pornind de la conditii initiale corecte. El a numit aceasta noua stiinta psihoistorie. Prin aceasta noua stiinta, el putea practic prezice evolutia omenirii la scara galactica, cu o precizie matematica rezonabila.

Conform calculelor lui, marele Imperiu Galactic se prabusea, un proces lung, care, conform teoriei lui, avea sa dureze cateva sute de ani. Mai departe, concluziona el, urma sa existe o perioada extrem de neagra pentru omenire, lunga de aproape 30.000 de ani (!), perioada in care omenirea avea sa se afunde in barbarie, revenind la un mod de viata foarte asemanator celui de la inceputul secolului 20 pe care il cunoatem noi astazi. Abia dupa 30,000 urma sa se inalte un nou Imperiu, care sa aduca din nou bunastarea si progresul omenirii.

Concluziile lui aratau, ca, in ciuda faptului ca prabusirea Imperiului nu putea fi impiedicata, ceea ce se putea reduce este perioada de barbarie, de la 30,000 la doar 1,000 ani (!). In acest scop, el pune bazele a doua fundatii: una de savanti si o a doua de psihologi, cu deosebite puteri telepatice si contol mental. Prima fundatie avea menirea de a strange si pastra toate cunostintele omenirii, pe cand cea de-a doua urma, prin contol mental, sa gestioneze evolutia omenirii pe parcursul punerii in aplicare a Planului Seldon.

Nu vreau sa intru in mai multe detalii, poate ca unii vor prinde interes si nu as vrea sa le stric placerea de a descoperi, vreau doar sa impartasesc de ce cred eu ca seria Fundatiei este atat de speciala.

Cartile din seria Fundatiei nu sunt o insiruire clasica de povesti cu nave, roboti, si arme laser. Seria aceasta inglobeaza foarte multe aspecte de politica, psihologie, istorie, sociologie, precum si foarte multe simboluri pe care le cunoastem noi in istoria noastra universala. Un amanunt foarte interesant este acela ca Asimov a citit, pentru a putea scrie Fundatia, o lucrare istorica de specialitate scrisa de istoricul britanic Edward Gibson in secolul 18, numita Istoria Declinului si Caderii Imperiului Roman (primul volum a fost publicat in 1776). Pentru mine, cititul acestei serii de carti, m-a facut sa-mi largesc foarte mult mintea si sa invat putin sa vad the big picture. Cred ca puteti gasi cartile la buticari, daca nu chiar in librarii.



Popup detector